Aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan va avea consecinţe economice nefaste pentru Moldova

Cea mai oportună în termeni economici opţiune pentru Republica Moldova este integrarea comercială mai strânsă cu UE prin crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător arată o analiză realizată de Expert-Grup.

Modelul de Echilibru General Aplicat (EGA) al economiei moldovenești arată în mod convingător că, din cele două opțiuni integraționiste pe care le are ţara noastră - integrarea comercială mai strânsă cu UE prin crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan - cea optimală în termeni economici pentru Moldova este prima, în timp ce a doua, contrar celor promovate de exponenții unor formațiuni politice, riscă să conduce la consecințe economice nefaste pentru țară, susţine Valeriu Prohniţchi, directorul executiv al centrului Expert-Grup.

Mărfurile moldoveneşti pot concura cu cele din UE şi Turcia

Potrivit unei analize, intensificarea integrării comerciale cu UE presupune câteva elemente importante: reducerea tarifelor vamale moldovenești pentru UE şi Turcia, obţinerea unor prețuri mai bune pentru exporturile moldovenești.
"La capitolul costuri, Moldova va trebui să-și asume costurile legate de implementarea standardelor europene pentru produsele exportate, în special de cele agricole. Studiile internaționale arată că implementarea standardelor sanitare și fitosanitare internaționale poate conduce la creșterea cu 1,5-8% a costurilor producătorilor agricoli. Pentru siguranță, în model a fost simulat impactul creșterii costurilor de producție cu 8%. Chiar și în acest caz, modelul EGA demonstrează că balanța netă a beneficiilor și costurilor este pozitivă. Bunăstarea generală a cetățenilor crește, la fel ca și producția. Exporturile moldovenești vor deveni mai competitive pe toate direcțiile geografice, iar efectele de diversiune comercială sunt relativ limitate. Totodată, reducerea tarifelor vamale va asigura efecte dinamice pe termen lung, care nu au fost posibil de cuantificat în prezentul model. În special, este vorba de investiții străine mai mari și un transfer tehnologic mai intens din țările dezvoltate către Moldova, ceea ce va reduce decalajul de productivitate a muncii. Este interesant că modelul sugerează efecte negative destul de modeste pentru sectorul agricol moldovenesc de pe urma liberalizării comerțului cu UE și Turcia. Acest rezultat corelează și cu faptul că la actualul nivel de costuri, producătorii moldoveni sunt mai competitivi decât cei europeni și decât cei turci. Datele statistice ale FAO arată în mod convingător că prețurile producătorilor agricoli moldoveni sunt cu circa 60% mai mici decât prețurile producătorilor agricoli turci și cu circa 36% mai mici decât prețurile medii ale producătorilor agricoli din țările UE (cu excepția cărnii de porc și cărnii de pasăre). Reducerea costurilor de transport prin liberalizarea serviciilor internaționale de transport și armonizarea standardelor va amplifica și mai mult competitivitatea producătorilor agricoli moldoveni", se menţionează în studiu.

Aderarea la Uniunea Vamală ne bagă în criză

Pe de altă parte, "aderarea Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, asociată cu triplarea tarifelor vamale, duce la aprecierea valutei naționale, creșterea costurilor de producție și înrăutățirea competitivității exporturilor moldovenești. În acest scenariu, bunăstarea generală a cetățenilor scade, reflectată și de o reducere esențială a nivelului producției. Apar serioase consecințe comerciale, manifestate prin scăderea exporturilor și importurilor în/din toate direcțiile geografice. Tarifele vamale mai înalte vor compromite eforturile de modernizare tehnologică a economiei moldovenești. Puține ramuri economice vor beneficia realmente de nivelul mai înalt de „protecţie comercială", deoarece apetitul consumatorilor va scădea drastic", se constată în analiza realizată de Valeriu Prohniţchi .