Lacrimi de durere după 70 de ani de la deportări. La Chişinău au fost comemorate victimele regimului comunist

Câteva mii de moldoveni, s-au adunat, astăzi, în centrul Chişinăului pentru a comemora 70 de ani de la primul val de deportări din Basarabia. La eveniment au participat membrii Alianţei pentru Integrare Europeană, foştii deportaţi, rude ale acestora.

Ceremonia de comemorare a început cu depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Apoi, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet a avut loc un miting după care manifestanții au organizat un marș spre Scuarul Gării din Chișinău, unde guvernanții promit deja de 15 ani să construiască un monument în memoria celor deportaţi şi condamnaţi politic de regimul stalinist.

„De 20 de ani de independență avem doar pietre instalate. E timpul să construim un monument", a declarat Mihai Ghimpu, în timpul mitingului. Deputatul din partea Partidului Liberal a propus ca să fie condamnate oficial crimele comunismului". La final, toți cei prezenți la miting au votat pentru acest lucru.

Cei mai mulți participanţi la acţiune erau foști deportați sau rude ale acestora: majoritatea bătrâni în cârje. „O să murim și nu o să ni se mai facă dreptate. Dar, de fapt, plângem şi ne rugăm să murim ca să nu vedem cum revin la putere comuniștii", a spus Elena Crudu din Cruzești. Femeia a povestit că atunci când i-a fost deportată familia, avea doar zece ani.

Şi Boris Vasiliev din Sărătenii Vechi, Teleneşti, a fost deportat fiind copil, împreună cu familia, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1941. „Mai aud şi astăzi vocile miilor de mame care boceau în Gulagul comunist şi răcnetul pruncilor care nu au supravieţuit şi au fost îngropaţi în pământul îngheţat al Siberiei", a spus Boris Vasiliev. Familia acestuia a fost deportată de două ori: prima oară în 1941. În 1946, mama lor a fugit acasă. Pentru aceasta însă au mai fost deportaţi încă o dată, în 1949. „Eu am îndrăznit să mai fug şi a doua oară. Şi-s fugar şi azi", a spus plângând Boris Vasiliev.

Petru Cosoi, din Călăraşi, a fost născut în detenţie. El cunoaşte de la maică-sa ce s-a întâmplat în tragica noapte de 12 spre 13 iunie 1941. „Oraşul Călăraşi era împânzit de miliţioneri care-i supravegheau pe arestaţi. „I-au separat pe bărbaţi de familii zicând că îi duc înainte ca să pregătească locuinţe. Dar multe femei nu şi-au mai văzut de atunci bărbaţii", spuse Petru Cosoi.

Valentina Sturza, preşedintele Asociației foștilor deportați și deținuți politici, a declarat că guvernul AIE este primul executiv care a acordat atenţie deportaţilor.

Anul acesta a fost alocat un milion de lei pentru inaugurarea unui muzeu al deportaţilor, au fost oferiţi bani din buget pentru indemnizaţii unice, a fost organizată o expoziţie cu poze din acele vremuri. La rândul săi, premierul Vlad Filat a recunoscut că totuşi s-a făcut prea puţin pentru familiile care au avut de suferit în urma regimului comunist.