În pieţele din Chişinău laptele, uleiul şi borşul sunt vândute în „sticle“ din plastic adunate de la gunoi

Reporterii „Adevărul" au demonstrat că multe dintre ambalajele din plastic în care sunt vândute alimente lichide în pieţele din Capitală provin din tomberoane, fiind livrate de gunoieri şi bătrâni săraci. Oamenii îşi riscă sănătatea cumpărând produse „gustoase şi de calitate", cu milioane de microbi ca „bonus".

Laptele, uleiul sau borşul sunt la mare căutare în pieţele din Chişinău. Oamenii le preferă celor din magazin pentru că, spun ei, sunt produse acasă la ţărani, adică sunt naturale, mai proaspete şi mai gustoase. Puţini însă se întreabă de unde au luat comercianţii „sticlele" de plastic în care îşi vând produsele.

Un experiment făcut de „Adevărul" arată că orice PET (recipient de plastic) de la gunoi poate ajunge cu uşurinţă ambalaj pentru alimentele vândute în piaţă. Reporterii noştri au mers zilele trecute la Piaţa Centrală să vândă două PET-uri folosite. Le-a cumparat primul vânzător la care ne-am adresat, cu un leu.

PET-URILE, MARFĂ CĂUTATĂ

Oxana, comercianta, nu s-a interesat de unde am luat vasele şi ce a fost în ele. „Important e să fie incolore. Omul trebuie să vadă de ce culoare e borşul", a explicat precupeaţa. Apoi a adăugat: „Numai să nu-mi aduci sticle murdare de ulei. Ieri o femeie mi-a întors borşul fiindcă avea steluţe". În timp ce discutam cu Oxana, s-au apropiat alte două vânzătoare care m-au rugat să le aduc şi lor sticle vechi.

SURSĂ DE MICROBI ŞI BOLI

„Folosirea PET-urilor de mai multe ori poate cauza grave probleme de sănătate", spune Irina Grigorescu, medic igienist la Centrul municipal de sănătate publică. „Acestea nu pot fi dezinfectate şi pot transmite numeroase boli, precum sunt cele diareice acute, ale tractului gastro-intestinal sau chiar tuberculoză", susţine medicul.

Specialiştii de la Medicina preventivă spun că efectuează periodic raiduri prin pieţe şi amendează persoanele care vând produse alimentare în PET-uri folosite.

Ambalajele de plastic otrăvesc şi mediul ambiant. Ecologistul Vladimir Garaba afirmă că PET-ul nu este biodegradabil şi rezistă sute de ani, aducând mari prejudicii naturii. „Acolo unde au fost stocate astfel de deşeuri nu mai creşte iarbă", spune Garaba.

PROIECT EŞUAT
ÎN CAPITALĂ

Edilii din administraţia Capitalei discută de ani de zile despre colectarea şi reciclarea recipientelor de plastic. La mijlocul anilor '90, Primăria a instalat în sectorul Botanica containere de trei culori, unul fiind destinat PET-urilor. „Chişinăuienii nu s-au conformat însă noilor reguli şi continuau să arunce tot gunoiul laolaltă", îşi aminteşte viceprimarul Vlad Coteţ. Edilul susţine că municipalitatea continuă să caute soluţii. „Peste doi ani urmează să fie dată în exploatare o uzină de ardere a deşeurilor. Până atunci va trebui să-i învăţăm pe oameni să sorteze deşeurile în containere speciale". ;

IERI PET-URI, AZI PIXURI

În Moldova există o singură fabrică de reciclare a PET-urilor. Întreprinderea prelucrează anual o mie de tone de sticle de plastic, ceea ce constituie doar o pătrime din cantitatea de peturi importată anual. La fabrica din Peresecina, Orhei, sunt reciclate doar deşeurile de plastic din Chişinău şi câteva raioane. Masa plastică obţinută este exportată în China şi în unele ţări din UE, unde sunt fabricate ţevi, mobilier de birou, pixuri şi alte rechizite.