Fără limită de vârstă şi de buget. Pokerul sportiv prinde tot mai mult teren printre tineri

Pokerul a ajuns joc de strategie în cluburile din Capitală

Se pierde mult, dar câştigurile sunt mai mult decât tentante. O sâmbătă liniştită pe strada Bernardazzi din Capitală. În restaurantul Equator, în spatele draperiilor închise de la etajul doi, aproape 20 de oameni aşezaţi la două mese aşteaptă nerăbdători să le fie împărţite cărţile.

Se joacă neliniştiţi cu cip-urile şi se privesc pe ascuns. Unul poartă ochelari de soare, deşi înăuntru singura lumină vine de deasupra mesei. Altul stă în permanenţă cu şapca pe ochi. Un al treilea se uită încruntat la dealer. În clubul de poker sportiv „Olinec" intră cine vrea, iese cine poate să scape de această dependenţă.

Mihai Trofim, de 17 ani, aşteaptă calm să-şi primească cele două cărţi cu care începe jocul. A plătit 200 de lei pentru a se aşeza la masă şi acum ocupă primul loc din sezon, cu un total de 2.361 de puncte. „Joc de un an, pe Internet. La club sunt de două luni. Deseori vin cu tata. Aici nivelul multor jucători este slab, dar sunt şi norocoşi. De-asta nu poţi să câştigi în fiecare zi. La poker totul constă în calculul şanselor", mărturiseşte Mihai, în pauza dintre două partide. Ne spune că joacă de maxim patru ori pe săptămână, învaţă la Liceul „Liviu Rebreanu" şi că este un mare fan al lui Daniel Negreanu, canadianul de origine română câştigător al patru titluri World Series of Poker. „Îmi place cum Daniel îşi citeşte jucătorii. Când eram mai mic îmi doream să devin fotbalist. Acum mă mai gândesc", spune băiatul.

CUM SĂ NU TE DAI DE GOL
Sandu Palii, un alt jucător, acum clasat pe locul 12, e de părere că strategia e totul. Are 22 de ani, e student la Drept, la USM, şi a învăţat să joace poker tot pe Internet. „În general poţi să-ţi dai seama că stai la masă cu un începător, după mişcările lui. Deseori cei care nu cunosc regulile nu-şi aşteaptă rândul, au emoţii sau urmăresc foarte atent fiecare jucător. Sau când ai o carte bună te uiţi la alţii şi nu vezi când te urmăreşte altcineva", e de părere Sandu, adăugând că vine de maxim trei ori pe săptămână la serile de poker şi, pe noapte, cheltuieşte circa 150 de lei.

JOCUL NERVILOR ÎNTINŞI DE PARIURI
Texas Hold'em, jocul de cărţi popular în clubul de poker sportiv, se joacă în şase etape. Întâi dealerul împarte cărţile. Apoi primii doi jucători de la stânga la dreapta deschid pariurile, sau „blind-urile". La a treia etapă, „pre-flop", primeşti două cărţi. Poţi paria - „call", poţi abandona mâna - „fold" sau poţi să ridici pariul - „raise". Mai departe, la „flop", dealerul întoarce primele trei cărţi comune de pe masă. Din nou pariezi, plusezi sau abandonezi. În cea de-a cincea etapă, „turn", jucătorii rămaşi la masă pot vedea şi cea de-a patra carte comună şi pariază înainte. În final, la „river", au loc ultimele pariuri, jucătorii îşi întorc cărţile primite şi se stabileşte câştigătorul potului cel mare.

Pentru un joc cu deschiderea de la 50 de lei, suma minimă câştigată de ocupantul primului loc al unui turneu e de 1.500 de lei. Adică de 30 de ori mai mult. La o masă cu intrarea de 200 de lei, premiantul poate pleca acasă cu 6.000 de lei. „Sunt două tipuri de meciuri: turneele, care durează câte 15 minute fiecare, şi cele de cash, care pot dura şi mai mult. Diferenţa constă în strategie şi sumele care se pun în joc. La turnee se joacă pe cipuri. La cash - direct în bani", spune Vlad Cocieru, director de turnee la clubul de poker. ;

De la club sportiv la cazino

Reglementat la finele lui 2010, printr-un ordin al ministrului Tineretului şi Sportului, Ion Cebanu, pokerul sportiv jucat în cluburi se deosebeşte prin mai multe elemente de pokerul jucat în cazinouri. „Dealerii noştri sunt doar angajaţi ai clubului. În plus, la club jucătorii concurează între ei. Dealerul are doar rolul să împartă cărţile. La cazino fiecare joacă împotriva dealerului", precizează Vlad Cocieru, directorul de turnee al Clubului de poker sportiv „Olinec".

Totodată, în cazinouri jocul de Texas Hold'em este disponibil în mai multe variante, precum Ultimate Texas Hold'em sau Texas Hold'em Bonus, rareori fiind practicat după regulile clasice. „În jocurile de noroc minorii caută să-şi suplinească lipsa de activitate în timpul liber. La adulţi e vorba despre nişte rămăşiţe de infantilitate", spune psihologul Larisa Mămăligă.