Victimele torturii, cu despăgubiri pe hârtie

Mai mulţi tineri s-au plâns că au fost maltrataţi de poliţişti la 7 aprilie 2009 şi în zilele ce au urmat după proteste

Pentru moldovenii supuşi la chinuri fizice şi morale singura şansă de a obţine repararea prejudiciilor este CEDO. În instanţele naţionale pot primi, în rare cazuri, cel mult 3.000-5.000 de lei.

În toamna anului trecut în instanţele naţionale a fost înregistrat un precedent: unul dintre tinerii bătuţi de poliţişti după 7 aprilie 2009 a obţinut prejudicii morale în instanţele naţionale, după o decizie definitivă a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). După doi ani de procese, Nicolae Bairactari, ajutat de avocatul său Alexandru Postică, a reuşit să demonstreze că a fost maltratat de către colaboratorii organelor de urmărire penală în aprilie 2009.

DESPĂGUBIREA-RECORD, AŞTEPTATĂ DE PATRU LUNI
Astfel, în octombrie 2011, Curtea Supremă de Justiţie a obligat statul să-i plătească prejudicii morale de 55.000 de lei. Iniţial, Nicolae solicitase despăgubiri de 80.000 de lei. Prima instanţă i-a satisfăcut integral cererea, însă Curtea de Apel a redus suma la 5.000 de lei. Ulterior, CSJ a decis printr-o hotărâre irevocabilă să oblige statul la plata a 55.000 de lei. Tânărul îşi aşteaptă de patru luni banii. Deşi spune ca aceştia nu acoperă integral prejudiciul moral cauzat, se arată satisfăcut de decizia CSJ. Potrivit lui, majoritatea victimelor torturii şi ale relelor tratamente fie primesc sume simbolice, fie nu li se oferă nimic. Nicolae Bairactari consideră că cei doi ani de procese reprezintă un termen rezonabil, în raport cu alte dosare care se examinează mai mult de 3-4 ani.

Potrivit lui Nicolae Bairactari, mulţi dintre tinerii care au devenit victime ale torturii sau relelor tratamente şi-au pierdut încrederea în sistemul judiciar şi de multe ori renunţă să meargă mai departe. Tânărul îi încurajează şi pe alţii să nu cedeze. Mai mult, spune că este gata să ofere consultaţii gratuite şi sfaturi celor care încearcă să obţină despăgubiri pentru că au fost maltrataţi de poliţişti.

PRETENŢII RESPINSE
Alţi tineri bătuţi şi umiliţi în comisariatele de poliţie în aprilie 2009 n-au avut însă sorţi de izbândă în instenţă. Alexandru Cucu a fost reţinut la 8 aprilie, fără explicaţii, de câţiva poliţişti în civil. Aceştia l-au escortat la Comisariatul General de Poliţie, unde i s-a întocmit un proces-verbal administrativ pentru că ar fi „ultragiat şi opus rezistenţă colaboratorilor de poliţie". Alexandru mărturiseşte că a fost bătut în cel mai groaznic mod şi forţat să semneze procesul-verbal scris de oamenii legii. Potrivit lui, a doua zi a fost dus în biroul nr.214 al Comisariatului General de Poliţie, unde a fost bătut cu pumnii şi cu bastonul de cauciuc.

În instanţă, Alexandru Cucu l-a acuzat pe unul dintre poliţişti, Valeriu Bobuţac, că l-ar fi maltratat şi a solicitat prejudicii morale în valoare de 100.000 de lei. La 16 iunie 2011, magistratul Ion Ţurcan de la Judecătoria Centru a emis o decizie de achitare a lui Valeriu Bobuţac, argumentând că fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. Astfel, acţiunea civilă iniţiată de către Cucu împotriva lui Bobuţac a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Nemulţumit de decizie, la 29 iunie 2011, Alexandru Cucu a atacat hotărârea la Curtea de Apel şi afirmă că de atunci procesul este tărăgănat. Tânărul nu-şi pierde speranţa şi este decis să meargă până la capăt în cazul în care nici Curtea de Apel nu-i va face dreptate.

PREJUDICII „SIMBOLICE" DUPĂ ANI DE PROCESE
Juriştii de la Asociaţia Promo-Lex, care au reprezentat în procese mai multe victime ale torturii, susţin că, de regulă, instanţele naţionale dictează drept despăgubiri morale pentru persoanele torturate şi supuse relelor tratamente sume simbolice, de 3.000-5.000 de lei. Asta chiar dacă li s-ar cuveni zeci de mii de lei. Sumele sunt similare în majoritatea cazurilor, fără a ţine cont de prejudiciul cauzat. Juristul Vadim Vieru spune că aceste decizii ale judecătorilor moldoveni sunt nejustificate. Potrivit lui, este vorba despre „o practică învechită, iar motivele acordării unei recompense mici rămân necunoscute". „De obicei, prima instanţă stabileşte o sumă cât de cât rezonabilă, dar Curtea de Apel o reduce semnificativ, pe motiv că este prea mare şi prejudiciile nu se egalează cu despăgubirile cerute", spune Vadim Vieru.

Lilia Potângă de la Promo-Lex a explicat că prejudiciul moral se stabileşte în funcţie de cheltuielile suportate pentru tratamentul persoanei. Cu cât această sumă este mai mare, cu atât valoarea despăgubirii creşte. „Totul depinde de prejudiciul suferit şi de argumentarea cererii pe care o face reclamantul când solicită despăgubiri. Însă judecătorii noştri nu prea ţin cont de această regulă", spune Lilia Potângă.

MAI BINE PUŢIN DECÂT DELOC
Fostul judecător al Curţii Constituţionale Nicolae Osmochescu îi apără pe magistraţi. El consideră că deciziile care stabilesc cuantumul prejudiciilor morale pentru victimele torturii sunt corecte. „Despăgubirile morale cuprinse între 3.000-5.000 de lei sunt reale, iar statul le achită mult mai repede decât pe cele de zeci de mii de lei. De ce să stabileşti un prejudiciu de 55.000 de lei, ca şi în cazul Bairactari, dacă această sumă nu poate fi achitată de către stat? Decât să obţii despăgubiri mari şi să nu vezi banii, e mai real ca sumele să fie mici, dar banii primiţi", spune Nicolae Osmochescu.

Fostul judecător recunoaşte că, de multe ori, instanţele stabilesc sume simbolice pentru a cruţa bugetul ţării. Potrivit lui, majoritatea celor care au maltratat persoane sunt achitaţi şi scapă fără a fi pedepsiţi. Şi asta pentru că judecătorii nu vor să „păteze" imaginea colegilor. După evenimentele din aprilie 2009 Procuratura Generală a iniţiat 58 de dosare penale pe numele persoanelor cu funcţii de răspundere acuzate de tortură, în special colaboratori de poliţie. În instanţa de judecată au ajuns doar jumătate din ele, restul au fost clasate.

Articolul a fost elaborat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul campaniei „Jurnaliştii pentru eliminarea torturii şi protecţia victimelor torturii şi relelor tratamente", cu suportul UE şi PNUD.