Viaţă de coşmar bântuită de „prafuri“

DESTIN Elena, o tânără de 34 de ani din Chişinău, a văzut de multe ori moartea cu ochii. Fostă dependentă de droguri, femeia abia a reuşit să scape de acest coşmar. A aflat apoi că este infestată cu cel mai de temut virus, HIV. De câţiva ani, Elena a reuşit să renunţe la droguri, însă acum e dependentă de pumnii de pastile pe care-i ia pentru a lupta cu SIDA.

La 34 de ani, viaţa Elenei s-a transformat într-o luptă permanentă cu drogurile. A început să consume „prafuri" la 20 de ani şi, de atunci, zilele au devenit blestemate.

Plăcerea pentru „senzaţii tari" i-a fost insuflată de fostul iubit, consummator înrăit. „Nu înţelegeam de ce era gata să dea totul în schimbul unei doze. Într-o zi l-am rugat să-mi dea să încerc pentru că vroiam să ştiu ce simte", povesteşte cu vocea sugrumată Elena. Momentul acela a fost doar începutul unei vieţi de coşmar.

„TRĂIESC SAU MOR"

Ani la rând, în fiecare zi, tânăra din Chişinău a trăit iluzia unei vieţi perfecte. Puţinele momente de luciditate le şterega imediat cu o doză de „praf". O tragedie i-a schimbat însă destinul: moartea iubitului ei. „După ce a murit, am înţeles că acolo era limita mea. Am înţeles că voi trăi sau voi muri", explică tânăra. A urmat apoi, ani la rând, un program de reabilitare pentru a scăpa de dorinţa de a consuma droguri. „Mi-a fost foarte greu să renunţ, dar îmi era atât de rău, nu mai aveam vene, nu mai ştiam unde să injectez", povesteşte tânăra. Când abia începuse să fie stăpână pe viaţa ei, Elena a suferit un alt şoc. În 2005, ea a flat că este infectată cu HIV. Tânăra spune că a intuit că are HIV după ce, brusc, i-a scăzut imunitatea. Rezultatul pozitiv al testului i-a transformat viaţa într-un alt coşmar, care se învârte acum în jurul unor pumni de pastile, pe care trebuie să le înghită aproape la fiecare oră ca să supravieţuiască.

„NU CREDEAM CĂ MI SE VA ÎNTÂMPLA MIE"

„Aveam foarte mulţi prieteni care întrebuinţau droguri şi printre aceştia, mulţi aveau HIV. Nu credeam că mi se va întâmpla mie", spune femeia.

Elena spune că „discriminare" este primul cuvânt pe care l-a învăţat după ce a aflat că are HIV. „Aveam nevoie de un doctor dermatolog. M-a primit în cabinet, dar n-a vrut să se atingă de mine. După consultaţie am vrut să-mi spăl mâinile, dar medicul mi-a zis să nu ating robinetul, mânerul uşii, nimic", spune Elena. Acum, Elena lucrează la Organizaţia „Credinţa", care luptă şi protejează drepturile persoanelor cu HIV/SIDA.

„TREBUIA SĂ PARCURG ACEST DRUM"

„Acolo unde sunt droguri nu există morală. Nu contează dacă cineva este bolnav, ci dacă tu eşti sănătos", spune Elena.

Toată durerea prin care a trecut a întărit-o şi spune că îşi asumă greşelile pe care le-a făcut. „Asta înseamnă că trebuia să parcurg acest drum ca să înţeleg care este rolul meu în societate. Cred că ce mi s-a întâmplat a fost pentru ca astăzi să-i ajut pe cei suferinzi", spune Elena.

Drogurile neinjectabile sunt preferate de tineri

Psihologii spun că vârsta medie a persoanelor dependenete de droguri din Republica Moldova este cuprinsă între 23 şi 25 de ani.

„Majoritatea tinerilor preferă droguri uşoare, neinjectabile pe care le pot consuma şi în cluburile de noapte", explică Victor Ianovschi, psiholog la Centrul de Reabilitare psiho-socială din cadrul Dispensarului Republican de Narcologie.

PRIMESC PREZERVATIVE ŞI SERINGI

„Monitorizăm oamenii care pleacă de la centrul nostru de reabilitare. Totuşi, există riscul foarte mare ca aceştia să revină la vechile obişnuinţe", adaugă psihologul.
Pentru a preveni nivelul infectării cu HIV în rîndul consumatorilor de droguri, au fost deschise 20 de centre mai mici unde sunt oferite seringi şi prezervative. „De exemplu, la punctul de schimb din Bălţi, vin zilnic peste 40 de consumatori de droguri injectabile, faţă de 10-15 câţi erau între anii 2002-2004. Asta înseamnă că ei încearcă să se protejeze şi să nu mai folosească seringile în comun", susţine Iurie Osoianu, şeful Secţiei de coordonare a activităţilor de prevenire, tratament şi control HIV/SIDA din cadrul Centrului SIDA.