Vezi care au fost cele mai controversate hotărâri judecătorești ale anului 2011

„Adevărul" a întocmit o listă a deciziilor dubioase emise de magistrați pe parcursul anului trecut. Sunt cele care au stârnit discuții aprinse sau au lăsat fără replică participanții la proces.

Achitarea fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc şi a ex-comisarului Capitalei Vladimir Botnari. Cinci ani de închisoare pentru Adrian Nichifor, cel care a tras în fratele comisarului de la Nisporeni.

Toate hotărârile judecătorilor supranumiţi „raideri". Sunt doar câteva dintre deciziile care ne-au făcut să ne întrebăm pentru a câta oară despre calitatea actului Justiţiei din ţara noastră, cu riscul să fim criticaţi pentru subiectivitate. Nu este doar părerea noastră, ci şi a procurorilor care au instrumentat cazurile, a avocaţilor care şi-au apărat clienţii, a reprezentanţilor societăţii civile şi a ministrului Justiţiei.

Curtea Supremă de Justiție supărată iar pe jurnaliști: „Presa încearcă să implice instituția în dezbateri politice"

E dezamăgit şi Thomas Hammarberg, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului. „Justiţia nu trebuie să depindă de alte structuri. Mai e mult de lucru la acest capitol", spune el. Uniunea Europeană s-a arătat gata să ne acorde zeci de milioane de euro pentru reformarea puterii a treia din stat. Între timp, unele instanţe rămân fabrici de manevre judiciare.

1. Achitarea lui Papuc şi Botnari.

Cu două zile înainte de Revelion, generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, acuzaţi de neglijenţă în serviciu soldată cu moartea unui tânăr în timpul protestelor din aprilie 2009, au fost declaraţi nevinovaţi de către magistraţii Judecătoriei Centru al Capitalei. „Da zdrastvuit nash sud, samîi gumannîi sud v mire! („Trăiască justiţia noastră, cea mai umană justiţie din lume", replică dintr-un film sovietic - n.r.)", jubila Gheorghe Papuc după pronunţarea sentinţei de achitare.

JUSTIŢIE MOLDOVENEASCĂ Fostul ministru de Interne şi ex-comisarul general, spălaţi de "7 aprilie"

Cum a comentat premierul Filat achitarea fostului ministru de Interne şi a ex-comisarului Capitalei

Procurorii urmau s-o atace la Curtea de Apel, dar n-au făcut-o, deocamdată, pentru că instanţa încă nu şi-a redactat propria decizie, încălcând astfel termenul prevăzut de lege pentru această procedură. „Vom ataca neapărat, dar nu o putem face până nu aflăm cum au motivat judecătorii această hotărâre", ne-a explicat procurorul Corneliu Bratunov.

„O să-i scoată basma curată şi la Curtea de Apel. Aşa e Justiţia noastră, lucrează după un scenariu bine gândit", oftează tatăl lui Valeriu Boboc, Victor. De mai bine de doi ani, bate pragul instanţei pentru a face lumină în cazul morţii fiului său.

„Ar fi ideal să avem un buton pe care să-l apăsăm şi să schimbăm automat situaţia. Chiar dacă deciziile instanţelor nu se discută, ci se execută, este evident că avem probleme mari la capitolul Justiţie. De 20 de ani încoace se atestă o înrăutăţire continuă în acest domeniu. Şi asta nu se întâmplă din cauza că presa are mai multă libertate de exprimare în ultimii ani." - Oleg Efrim, ministrul Justiției

2. Reducerea pedepsei lui Adrian Nichifor.

Tot în decembrie 2011, magistraţii de la Curtea de Apel au decis că Adrian Nichifor, cel care l-a ciuruit pe Iurie Pârlici, fratele comisarului raionului Nisporeni, va sta după gratii doar cinci şi nu 17 ani, aşa cum a decis instanţa de fond. Tragedia a avut loc acum doi ani, într-un bar din Grozeşti.

Cum funcționează fabrica de manevre judiciare de la Căușeni

Oamenii din satul de baştină al prim-vicepreşedintelui Parlamentului Vlad Plahotniuc discută şi astăzi îngroziţi această crimă. Avocaţii inculpatului insistă că în acea seară, într-o încăierare, un frate l-a împuşcat pe celălalt din Kalaşnicovul lui Nichifor. Familia victimei cere detenţie pe viaţă pentru controversatul om de afaceri.

Curtea Supremă de Justiţie dă dreptate acţionarilor sloveni de la MAIB

„Judecătorii n-au ţinut cont de opinia noastră! Sper că magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie vor anula hotărârea. Altfel cum să mai avem încredere în acest sistem?", se întreabă dezamăgit Dan Pârlici, fost comisar la Nisporeni. Reprezentanţii familiei Pârlici urmează să depună un recurs la CSJ la începutul săptămânii următoare, în timp ce apărătorii acuzatului spun că o vor face aproape de expirarea termenului.

„Vom cere din nou eliberarea lui Adrian Nichifor. El este nevinovat pentru că se afla în legitimă apărare", a comentat nemulţumit Ion Vâzdoagă, după ce magistraţii au micşorat termenul de detenţie pentru clientul său.

Un judecător de la Curtea Supremă de Justiţie: „regiunea transnistreană este un stat separat"

„Toate deciziile pe care le considerăm ilegale le atacăm în instanţele ierarhic superioare. Trebuie să precizăm unde se termină responsabilitatea unui organ şi începe răspunderea altuia. Un lucrător operativ nu va fi niciodată mulţumit de felul în care procurorii îi apreciază munca, la fel cum și procurorii sunt nemulţumiţi de instanţe, fiind limitaţi în drepturi." - Andrei Pântea, Prim-Adjunct al Procurorului General

3. „Atacurile raider" asupra companiilor.

Faptul că ceva e putred în sistemul judecătoresc ni l-au confirmat şi „atacurile raider". În a doua jumătate a anului 2011, la şedinţele oficiale sau la o ţigară pe holurile Guvernului şi ale Parlamentului, subiectul preluărilor frauduloase de proprietăţi de la mai multe bănci din ţară au fost cap de afiş.

Magistrat „raider" cercetat penal: „Nu am săvârşit nicio infracţiune"

Au fost vehiculate numele mai multor judecători prin deciziile cărora au fost prejudiciaţi acţionarii şi, în premieră, ne-am ales cu doi magistraţi cercetaţi penal şi suspendaţi din funcţii. Este vorba de Gheorghe Nogai de la Curtea de Apel Tighina, care ar fi legalizat înstrăinarea acţiunilor Moldova-Agroindbank, şi Andrei Istrati, care ar fi participat la tentativa de dobândire ilicită a patrimoniului companiei de asigurări Moldasig. Specialiştii sunt însă sceptici.

(FOTO) Chișinău: Cinci judecători compromiși la CEDO vor șefia Curții Supreme de Justiție

„Suntem în ianuarie 2012. Cât timp le-a trebuit procurorilor să-şi pună întrebări elementare referitoare la aceste cazuri? Sunt sigur că nu vor ajunge prea departe cu urmărirea penală, pentru că a fost din start clar planul potrivit căruia nimeni nu va fi pedepsit", spune avocatul Ion Păduraru, fost ministru al Justiţiei. „Multe procese legate de atacurile de tip raider sunt crime în derulare, în care Justiţia este una dintre cele mai importante verigi", adaugă el.

4. Sediul PCRM, recâştigat în instanţă.

În noiembrie 2011, magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie au decis că PCRM a fost în drept să-şi construiască luxosul sediu de pe strada Armenească, pe terenul acordat de Consiliul Municipal Chişinău în 2006, cu votul creştin-democraţilor şi al comuniştilor.

Judecătorii au considerat nefondate pretenţiile reprezentanţilor Cancelariei de Stat, care invocaseră în instanţă ilegalitatea tranzacţiei. În 2006, aleşii locali din Capitală au dat în arendă Partidului Comuniştilor, petru o sumă derizorie, un lot de pământ cu suprafaţa de 0,247 hectare. Peste trei ani, consilierii au votat pentru privatizarea terenului de către PCRM.

„Abordarea la Curtea Supremă de Justiţie a fost scurt pe doi. Am avut impresia că decizia a fost luată demult, iar reprezentanţii PCRM ştiau cu câteva zile înainte că vor câştiga procesul. Cel mai interesant lucru este că am pierdut din cauza unui banal termen de prescripţie. Aşa că magistraţii nu s-au complicat prea mult, luând prompt decizia", a comentat Sergiu Palihovici, şeful Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat.

„Nu este normal ca într-o ţară democratică cineva să se dea cu părerea vizavi de hotărârile judecătorilor. Așa ceva nu se întâmplă într-o ţară civilizată. Păcat că societatea civilă nu cunoaște legea și împarte opinii în stânga și în dreapta. În calitatea de judecător, nu pot da apreciere vorbelor din târg. Port respect faţă de lege, dar și faţă de colegii mei." - Nichifor Corochii, membru al Curții Supreme de Justiție

5. Condamnarea lui Victor Ţopa.

La 19 octombrie 2011, omul de afaceri Victor Ţopa a fost condamnat la zece ani de detenţie pentru un caz de şantaj, care a avut loc încă în 2007. Galina Proidisvet, acţionar la Victoriabank, s-a plâns că a fost sechestrată la Moscova şi forţată să-şi cedeze acţiunile la un preţ de nimic. Peste câteva luni, a fost condamnat şi colegul lui din Mişcarea Antimafie, Viorel Ţopa. Acesta s-a ales cu opt ani de închisoare pentru delapidări de fonduri de la Banca de Economii de acum un deceniu, pe vremea când conducea instituţia.

Ambele sentinţe au fost pronunţate în lipsa acuzaţilor, după ce Victor şi Viorel Ţopa au iniţiat o campanie împotriva prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc.

„Condamnarea satanică a lui Viorel Ţopa din vinerea lui 13 ianuarie 2012 vine să încheie
conturile actului de execuţie a celor doi oameni de afaceri, care au ales să se opună fărădelegilor unui sistem ce a făcut captiv întregul stat de drept, cu riscul de a fi striviţi de maşinăria infernală a acestuia", a declarat avocatul Andrei Năstase. Cei doi se ascund peste hotare şi au fost anunţaţi în căutare.

„Vorbesc de reforme cu o Justiție controlată"

Nu putem trece cu vederea şi alte hotărâri. De exemplu, bloggerul rus Eduard Baghirov, suspectat că ar fi pus la cale violenţele din aprilie 2009, a evadat din Moldova după ce a fost lăsat în arest la domiciliu de magistraţii moldoveni. Şi asta chiar dacă scriitorul nu are o casă în ţara noastră.

Au urmat acuzaţii între Ministerul de Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Procuratură. De cealaltă parte, au venit replicile spumoase ale controversatului scenarist, care a luat peste picior Justiţia moldovenească.

Un adevărat scandal a stârnit şi o scrisoare din 24 octombrie 2011 a judecătorului Sergiu Furdui de la Curtea Supremă de Justiţie, care a recunoscut, într-un act oficial, indepenenţa autoproclamatei republici din stânga Nistrului.

În acest fel magistratul a refuzat să examineze o cerere privind anularea unor hotărâri emise de aşa-numitele instanţe de la Tighina şi Tiraspol. Specialiştii spun că, de fapt, au fost luate mult mai multe decizii care merită critici, lăsate însă în umbră de presă şi societatea civilă.

„Politicienii n-au demonstrat voinţa pentru a întreprinde ceva. Vorbesc despre proiecte, reforme. Despre ce reforme poate fi vorba dacă Justiţia rămâne controlată... şi nici măcar nu de stat! Ar trebui să avem penitenciare separate pentru cei care iau hotărâri ilegale", consideră avocatul Ion Păduraru.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md