Ţăranii din Moldova, la pământ din cauza secetei

Agricultorii au investit în sisteme de irigare sperând că vor avea subvenții de la stat

Producătorii agricoli se confruntă cu cea mai aridă toamnă din ultimii 30 de ani. Munca lor de un an atârnă fără vlagă pe curpeni. Oamenii sunt disperaţi şi ameninţă că vor veni în Capitală cu furci şi topoare să le ceară socoteală politicienilor care, prin politicile promovate, i-au adus la sapă de lemn.

Producătorii agricoli şi-au scos pe marginea drumurilor ce le-a mai rămas din recolta de legume. Deoarece nu a plouat mai bine de două luni, ardeii, roşiile şi varza sunt veştejite şi cumpărătorii stau mult pe gânduri până decid să scoată banul din buzunar. „Produsele străine arată mult mai bine", a spus Ion Ciuntu, în timp ce se gândea dacă să cumpere sau nu o ladă de roşii.

Când omul se îndepărtă fără să ia nimic, Vasile Ciobanu, proprietarul unui teren agricol de lângă şoseaua ce leagă Chişinăul de Străşeni, se enervă la culme. „Am băgat o grămadă de bani în pământ. Acum, iată, nu plouă. Nu pot ara. E vai şi amar de viaţa noastră", aproape că strigă ţăranul. „Aşa conducere avem. Nu ne rămâne decât să venim în Capitală cu furci şi topoare, să ne lămurim cu ei", ameninţă agricultorul.

Ţăranii, la culmea disperării
La vreo doi kilometri, întâlnim un alt proprietar de pământ, la fel de supărat. Natalia Diaconu a luat în arendă câteva hectare. Şi-a început activitatea crescând butaşi de viţă de vie. „Afacerea a mers bine până când Rusia a impus embargo la importul de vin moldovenesc. De atunci, neavând unde să-şi vândă strugurii, oamenii aproape că au renunţat să planteze vie", se plânge femeia.

De trei ani, Natalia Diaconu creşte zarzavaturi. Anul acesta a putut vinde doar o parte din producţia agricolă. Pe cealaltă o priveşte cum se usucă. Priveliştea e de jale. Ardeii graşi sunt zbârciţi, roşiile - mici şi urâte. Familia Diaconu a investit în sistemul de irigare prin picurare, dar chiar şi aşa n-a reuşit să-şi salveze roada. „Cred că e ultimul an când ne-am mai apucat de agricultură. Nu plouă şi irigarea ne costă foarte mult ", se vaicără femeia. Mărturiseşte că a încercat să obţină subvenţii de la stat, dar a renunţat din cauza birocraţiei. „Am fost obligaţi să asigurăm recolta şi nu am avut cum", explică ea.

Petru Porcescu, vicepreşedintele raionului Străşeni, ne-a spus că, din păcate, consiliul raional nu-i poate ajuta pe agricultori. „Consiliul e mai mult un dispecerat, un fel de intermediar între Ministerul Agriculturii şi agenţii economici, dar fără a avea pârghii legale de intervenţie", a explicat edilul.
Funcţionarul a adăugat că la consiliu zilnic se adresează producători agricoli care ar vrea subvenţii de la stat. „Înainte noi primeam actele, acum însă doar Agenţia de plăţi şi intervenţii în agricultură se ocupă de asta", a precizat Petru Porcescu.

Sute de ţărani aduşi la faliment
De căteva zile Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură a stopat procesul de recepţionare de la producătorii agricoli a cererilor de sprijin financiar. Motivul. În buget nu sunt bani pentru plata subvenţiilor. Decizia i-a revoltat pe fermieri.

„Ţăranii au făcut investiţii importante în tehnică, instalaţii frigorifice sau fertilizanţi, dând curs promisiunilor făcute de guvernanţi că vor primi o parte din bani de la stat. Acum s-au trezit că sunt lăsaţi în voia sorţii", a declarat Alexandru Sliusari, preşedintele Uniagroprotect.

Potrivit lui, statul mai are de achitat datorii de 67 de milioane de lei sub formă de subvenţii pentru 2010, iar pentru acest an sunt solicitări neacoperite de 120 de milioane de lei. „Cererea este chiar mai mare, or, majoritatea solicitărilor se fac în luna octombrie-noiembrie, când agricultorii pot veni cu dovada investiţilo", a precizat Sliusari.

În opinia Aureliei Bondari, director executiv la Federaţia „Agroinform", din cauza volumului redus de subvenţii, sute de gospodării agricole riscă să între în faliment. „Se creează impresia că autorităţilor actuale nici nu le pasă şi au lăsat pe umerii agicultorilor asigurarea securităţii alimentare a ţării", a declarat Aurelia Bondari.

Asociaţiile de fermieri susţin că vor boicota toate manifestaţiile agricole organizate de autorităţi şi nu exclud chiar organizarea de proteste.