Transsexualii din Republica Moldova mărturisesc că se simt străini în propriul corp

Respinşi de societate şi ignorați de sistemul de sănătate, transsexualii din Republica Moldova ajung să se autoizoleze. Reprezentanții minorităților sexuale cer tratament egal cu restul oamenilor atunci când apelează la diverse servicii, când vor să se angajeze sau când merg pe stradă. Deocamdată însă sistemul din Moldova nu le oferă siguranța, suportul și protecția necesară, spun juriştii.

Clara M. are 30 de ani şi locuieşte în Chişinău. Nevoită să trăiască în corp de bărbat, deşi se simte femeie, se confruntă zi de zi cu intoleranţa celor din jur.

Sistemul, care ar trebui s-o protejeze, îi face viaţa şi mai grea. „De mică preferam să mă joc cu fetele, iar ceilalţi râdeau de mine. Îmi repetam zi de zi că nu sunt fată, deşi înţelegeam că a fost o greşeală a naturii să mă nasc băiat. Asta mă făcea să mă izolez de restul lumii", mărturiseşte Clara. A găsit răspuns la întrebările care o chinuiau de mică abia la 27 de ani, când a început propriile investigaţii despre transsexuali şi persoanele homosexuale.

Doi ani mai târziu, Clara a decis să înceapă tratamentul hormonal şi corpul a început să i se transforme şi să se asemene tot mai mult cu cel al unei tinere. „Atunci mi-am zis: «Gata, ştiu cine sunt, iar acum trebuie să fac totul ca să găsesc liniştea sufletească pe care am căutat-o până acum», îşi aminteşte Clara.

Problemele, însă, abia începeau. O persoană care în acte e bărbat, dar arată ca o femeie nu are nicio şansă să se angajeze, nu poate merge la vot şi aproape că nu poate traversa hotarele ţării. „Mi s-a întâmplat să fiu huiduită în public, să fiu ignorată de vânzătoare sau să fiu arătată cu degetul. Am fost oprită pe stradă şi luată la rost sau chiar ameninţată cu moartea", spune Clara. Deşi are un loc de muncă, nici acolo nu este ferită de critici şi şuşoteli. Acum tânăra se gândeşte la un viitor peste hotare, unde crede că societatea nu-i acuză pe cei ca ea, ci îi protejează.

SISTEMUL DE SĂNĂTATE ÎI TRATEAZĂ CA PE BOLNAVI
Am încercat să aflăm de la medici ce înseamnă să fii transsexual. „Este o tulburare de identitate de gen. E o stare foarte specială pentru că pacientul are un puternic disconfort interior de desconsiderare a propriului corp şi se simte străin în corpul său", explică psihiatrul Cezar Babin.

Potrivit doctorului, persoanele care vor să-şi schimbe sexul se internează la Spitalul de Psihiatrie pentru 2-3 săptămâni pentru o serie de controale medicale. „Este important să ştim dacă aceste persoane sunt într-adevăr transsexuali sau dacă este vorba de un sindrom manifestat printr-o boală psihică. Sunt şi cazuri în care schizofrenicii manifestă dorinţa de a-şi schimba sexul", spune psihiatrul.

Examenul neurologului, nefrologului, terapeutului sau endocrinologului sunt câteva dintre investigaţiile pe care trebuie să le facă o persoană care vrea să-şi schimbe sexul. Medicii spun că, deşi la final pacienţii primesc un diagnostic - transsexualism - acesta nu este o boală. ,,După toate controalele persoana se prezintă în faţa unei comisii care stabileşte diagnosticul - transsexualism nuclear F64.0, o tulburare de identitate de gen", precizează Cezar Babin.

Ulterior, ei trec printr-o perioadă de monitorizare de 1-2 ani, timp în care se prezintă în societate în rolul sexului dorit, deghizaţi ca femeie sau bărbat. „În ultimă instanţă, persoanele care vor să-şi schimbe sexul apar în faţa unei alte comisii de pe lângă Ministerul Sănătăţii, care stabileşte dacă poate sau nu să continue transformările. Doar cei care primesc un răspuns pozitiv merg mai departe. Prima etapă este tratamentul hormonal, dupa care urmează cea de estetică chirurgicală şi chiar transformarea organelor genitale", explică doctorul.

MEDICII NU VOR SĂ-I AJUTE
Conform datelor oficiale, în ultimii 30 de ani, prin Spitalul de Psihiatrie au trecut 60 de persoane cu tulburări de identitate de gen. Chiar dacă mai mulţi oameni au nevoie de ajutor, medicina din Moldova nu are deocamdată o soluţie pentru ei. Oficial, chirurgii spun că nu sunt pregătiţi să facă operaţii de schimbare a sexului. Există însă voci care afirmă că specialişti există, doar că nu vor să se implice. „Unii medici ascund faptul că pot lucra cu astfel de persoane, pentru că le e frică de gura lumii", crede Ion Dumbrăveanu, doctor în ştiinţe medicale, conferenţiar la catedra de Urologie şi Nefrologie Chirurgicală a USMF „Nicolae Testemiţanu".

În acelaşi timp, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin că în Moldova există medici care ar putea prescrie un tratament hormonal corect, dar nu se fac operaţii pentru schimbarea sexului. „Astfel de operaţii se realizează doar peste hotare. Noi nu avem solicitări în acest sens. Ministerul Sănătăţii nu a fost sesizat de nicio persoană care doreşte să-şi schimbe sexul", explică Marina Berzedean, consultant în comunicare al instituţiei. În aceste condiţii, mulţi transsexuali apelează la medici din Rusia, Germania, Marea Britanie sau Thailanda.

„HĂRŢUIŢI" DE SISTEMUL MEDICAL DIN ŢARĂ
Societatea civilă a făcut propriile cercetări în ceea ce priveşte minorităţile sexuale şi felul în care sunt abordate de sistemul medical din ţară. Potrivit unui studiu efectuat de CreDO, 90% dintre persoanele LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi transsexuali) declară o atitudine mai proastă din partea medicilor.
Emi (28 de ani), un alt transsexual din Capitală, susţine că, deşi a apelat la un medic, altădată nu i-ar mai călca pragul. „De la serviciu am fost la un control medical obligatoriu, atunci deja începusem tratamentul hormonal. Deşi a văzut că în adeverinţa medicală erau trecute date de gen masculin doctorul mi-a scris să merg la ginecolog", povesteşte Emi.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate", desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova.

Schimbarea actelor, o altă problemă
Lupta cu sistemul nu se termină aici. O altă problemă pentru transsexuali este perfectarea actelor. Potrivit informaţiilor oferite de Serviciul Stare Civilă, legislaţia permite schimbarea sexului în acte, dacă persoanele prezintă documente ce demonstrează asta.
„Persoana trebuie să prezinte un act oficial cu privire la schimbarea sexului său. Fiind o problemă cu caracter medical, drept autoritate publică abilitată cu competenţele necesare privind schimbarea sexului persoanei şi care are atribuţii de eliberare a documentelor respective este Ministerul Sănătăţii", se arată în răspunsul semnat de Lucia Ciobanu, directorul general al Serviciului Stare Civilă, care citează o lege de acum 11 ani.

Aceeaşi sursă susţine că numărul cazurilor de schimbare a sexului în actele de stare civilă este „unul nesemnificativ", în perioada anilor 2011-2012 fiind înregistrat un singur caz.

Atât medicii, cât şi reprezentanţii societăţii civile spun că legislaţia nu prevede clar la ce etapă şi în ce condiţii o persoană îşi poate schimba sexul în acte. „În Rusia nu poţi să-ţi schimbi sexul în documente până nu mergi la operaţie. În Europa, unele ţări permit schimbarea actelor după ce se produce transformarea hormonală. Noi am discutat acest aspect în cadrul comisiei la Ministerul Sănătăţii, ca persoanele să facă tratamentul hormonal şi apoi să meargă la oficiul stării civile, însă nu cunosc care este situaţia la moment", spune psihiatrul Cezar Babin.

Frica de a fi stigmatizat duce la pierderea oricărui interes faţă de procesele electorale. „Transsexualii evită exercitarea dreptului la vot sau alte activităţi ce ar presupune prezentarea actelor de identitate. Tot din aceste motive ei evită să călătorească în afara ţării pentru a nu interacţiona cu poliţia de frontieră", mai spune Mariana Gălescu, ofiţerul de presă al Coaliţiei Nediscriminare.

Se tem de dispreţul societăţii
În Republica Moldova sunt aproximativ 90.000 de persoane LGBT, susţin reprezentanţii organizaţiei Gender Doc-M. „În societate este un procentaj stabil de oameni cu orientare homosexuală și bisexuală, estimativ - de la 3% până la 10%. Dacă ar fi doar 3%, reiese că în Moldova sunt cel puţin 90.000 astfel de persoane ", menţionează Mariana Gălescu. Ea susţine că multe persoane LGBT preferă să nu-și dezvăluie orientarea sexuală de frică să nu fie hărţuite, alungate de acasă sau discriminate.
Consecinţele repulsiei sociale pot fi fatale, susţin specialiștii. „Fiecare al doilea spune că a avut cândva gânduri suicidale, mai ales în adolescenţă, când realizează că sunt altfel, că vor fi dispreţuiţi de societate și nu vor putea schimba nimic", susţine Angelica Frolov, reprezentant Gender Doc-M.

Lipsa unei monitorizări a cazurilor ce vizează persoanele LGBT este resimţită și în instanţă. Codul Penal nu prevede tragerea la răspundere pentru infracţiuni generate de ură. „Dacă e o crimă bazată pe intoleranţă, judecătorul nu menţionează asta. Astfel, infractorul e pedepsit doar pentru crimă", mai spune Angelica Frolov.

Avocaţii ne asigură că numărul proceselor ar fi mult mai mare dacă minorităţilor sexuale nu le-ar fi frică de urmările unei plângeri la Poliţie. „Este dificil să trăiești într-o societate în care nu ești acceptat. Nu toţi au curajul să se plângă oamenilor legii. Autorităţile nu le primesc plângerile, îi insultă, îi ameninţă. Cazurile care ajung pe mâna avocaţilor sunt foarte puţine", spune avocata Doina Străisteanu.

Psihologii explică atitudinea societăţii prin lipsa de cunoaștere. „Fiecare dintre noi are un fel de a fi. Dacă lumea ar fi informată nu i-ar fi frică. De ce în alte ţări oamenii sunt toleranţi? Pentru că ei cunosc. Nimeni nu știe ce va fi mâine cu cel care se revoltă azi, el sau ea poate avea un copil „altfel"», explică psihologul Lilia Gorceag.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru șanse egale și diversitate“, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Fundației Soros-Moldova.