Sistemul actual de pensii, cu un picior în groapă

Specialiştii recomandă ca vârsta de pensionare a femeilor să fie egală cu cea a bărbaţilor, 63 de ani

În condiţiile în care populaţia ţării îmbătrâneşte rapid şi tot mai mulţi cetăţeni apţi de muncă pleacă peste hotare, fondurile de pensii vor avea nevoie de subvenţii mai mari de la bugetul de stat şi ar putea intra în faliment în următorii ani, atenţionează experţii.

Într-un studiu realizat de Centrul Expert-Grup, economiştii atrag atenţia că actualul sistem bazat pe principiul solidarităţii între generaţii, conform căruia contribuţiile colectate sunt utilizate imediat pentru plata pensiilor, riscă să intre în colaps în următorii ani. Asta dacă autorităţile nu vor adopta decizii urgente pentru reformarea sistemului.

„Tendinţele demografice arată clar că asistăm la un proces rapid de îmbătrânire a populaţiei, care, împreună cu exodul moldovenilor la muncă peste hotare şi o rată de natalitate în scădere, vor umfla nota de plată a celor care lucrează", spune expertul Adrian Lupuşor, unul din autorii studiului.

Potrivit lui, situaţia din domeniu este deja alarmantă. În prezent, unui pensionar îi revine doar o persoană care contribuie la fondul de pensii, în timp ce raportul ar trebui să fie de unu la patru. „Fără o reformă radicală, Guvernul va fi nevoit să aloce tot mai mulţi bani din bugetul de stat pentru a acoperi deficitul din fondul de pensii, care în ultimii ani a fost de circa un miliard de lei şi ar putea ajunge până în anul 2050 la 5,5 miliarde de lei", explică specialistul.

ACELAŞI PRAG PENTRU FEMEI ŞI BĂRBAŢI

Pentru a evita un asemenea scenariu, expertul recomandă autorităţilor să introducă, începând cu 2015, fondurile de pensii private obligatorii. La acestea ar putea contribui doar angajaţii cu vârsta de până la 35 de ani, care vor pune de-o parte pentru propriile pensii lunar câte 5 puncte procentuale din contribuţiile plătite în fondul public. Astfel, tinerii vor fi interesaţi să lucreze cu forme legale.

În plus, vârsta de pensionare ar urma să fie majorată treptat, astfel încât până în 2025 pragul să fie de 63 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
Valeriu Prohniţchi, directorul executiv Expert-Grup, adaugă că guvernanţii ar trebui să asigure o creştere a ratei de ocupare a forţei de muncă până la nivelul de 50% în 2050, faţă de 39% cât era anul trecut.

„Dacă nu vor fi suficienţi angajaţi, contribuţiile de asigurări sociale vor trebui majorate cu câte un punct procentual din 2020, 2030 şi 2040", precizează expertul.
Altfel spus, patronii şi salariaţii ar urma să dea 32% din salariu în fondul de pensii, faţă de 29% cât achită în prezent.

SCUTIŢI DE LA PLATA CONTRIBUŢIILOR

Maria Bortă, directorul Companiei Naţionale de Asigurări Sociale, crede că majorarea vârstei de pensionare şi a contribuţiei va fi o măsură extrem de nepopulară în rândul cetăţenilor, dar care va trebui aplicată mai devreme sau mai târziu. În acelaşi timp, ea consideră că sistemul actual nu şi-a epuizat posibilităţile.
„Există rezerve care trebuie folosite. De exemplu, poliţiştii, militarii şi securiştii ar trebui să contribuie şi ei la fondul de pensii. Pentru plata pensiilor acestor categorii de angajaţi în 2013 sunt planificate circa 900 de milioane de lei, în timp ce aceştia nu au plătit niciun bănuţ", remarcă oficialul. De asemenea, ea crede că toată lumea ar trebui să iasă la pensie la aceeaşi vârstă şi să nu mai existe angajaţi privilegiaţi.

În opinia economistului Mihai Bologan, majorarea contribuţiei sociale plătite inclusiv de angajatori va afecta mediul de afaceri şi va speria investitorii străini. „Cea mai sigură metodă de a aduce mai mulţi bani în fondul de pensii este majorarea salariilor şi eliminarea plăţilor în plic", afirmă expertul.

REFORMA DEJA URMA SĂ ÎNCEAPĂ

Valentina Buliga, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, ne asigură că nimeni nu a oprit reformele din domeniul social. „Urmează să eliminăm privilegiile de pensionare timpurie pentru o serie de funcţionari publici, judecători şi procurori, majorând treptat vârsta lor de pensionare până la cea obişnuită", precizează oficialul. Totodată, autorităţile au solicitat şi asistenţă străină pentru reformarea sistemului social din Republica Moldova.
Potrivit lui Viorel Gorceag, analist la Fondul ONU pentru Populaţie, reforma actualului sistem de pensionare ar fi trebuit deja să înceapă. „În condiţiile îmbătrânirii rapide a populaţiei şi scăderii ratei natalităţii, deciziile trebuie luate mai operativ", conchide specialistul.

Indexarea este ineficientă

Actuala procedură de indexare a pensiilor este ineficientă. Coeficientul calculat în baza mediei aritmetice dintre creșterea salariului nominal și indicele preţurilor va crea mereu presiuni suplimentare asupra fondului de pensii și va duce la diminuarea continuă a raportului dintre pensie și salariul mediu. Or, rata de creștere a salariului este, de obicei, superioară nivelului inflaţiei. În al doilea rând, indexarea pensiilor are loc la începutul lunii aprilie și se bazează pe rezultatele anului precedent. Prin urmare, pensiile sunt ajustate prea târziu pentru un mediu macroeconomic atât de volatil. O soluţie ar fi asigurarea indexării de două ori pe an.