AVERTIZARE / Scăldatul, mai periculos după ploi! Află AICI de ce

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lacurile din Capitală mustesc de microbi şi bacterii. În unele iazuri a fost descoperit şi vibrionul holeric NON-01, care face în prezent victime în toată lumea. Specialiştii atenţionează că riscul de a lua o boală gravă creşte după precipitaţii, care aduc poluanţi în bazinele acvatice.

După două săptămâni de ploi, vine iarăşi canicula peste noi. Plajele vor fi luate din nou cu asalt de orăşenii dornici să se răcorească într-un weekend fierbinte. Puţini ştiu însă că scăldatul este interzis în toate lacurile din Capitală, fără excepţie.

La începutul sezonului estival, specialiştii de la Centrul de Sănătate Publică au prelevat probe din bazinele acvatice din municipiul Chişinău. Analizele de laborator au arătat că aici „trăiesc" enterococi, colifagi, bacili coli lactozopozitivi. Medicii avertizează: o baie printre aceşti microbi poate aduce boli infecţioase grave, cum ar fi hepatita virală A, meningita, afecţiuni diareice acute şi parazitare.

Cea mai periculoasă bacterie, vibrionul holeric NON-01, a fost „pescuit" în lacul din oraşul Vatra. Zona de odihnă are însă şi alte „păcate": plaja nu este amenajată, reţeaua de apă şi canalizare este defectă, iar lacul nu a mai fost curăţat de ani buni de resturi vegetale şi gunoaie.

MICROBI ÎN APĂ ŞI PE USCAT

Extrem de murdare sunt, de fapt, toate lacurile din Chişinău. Nu au fost curăţate niciodată în ultimii 20 de ani, iar deşeurile lăsate de oameni pe mal ajung în apă după fiecare ploaie.

„De obicei, iazurile se află la un nivel mai jos decât terenurile din preajmă şi în ele se scurg apele pluviale. În plus, adesea oamenii îşi scaldă câinii sau îşi spală maşinile pe malul lacurilor", explică Tudor Puiu, medic igienist la Centrul de Sănătate Publică.

Pericolul ne pândeşte nu doar în apă, ci şi pe uscat. Experţii au depistat, în urma testelor de laborator, ouă de helminţi în nisipul de pe plaje.

„În principalele zone de agrement, nisipul n-a fost schimbat de 15 ani", spune medicul igienist. „Acum trei ani, am aşternut un strat nou de nisip în parcurile La izvor, Valea Trandafirilor şi Râşcani", îl contrazice Eliferie Haruţa, şeful întreprinderii Spaţii Verzi.
Vara, muncitorii afânează în fiecare dimineaţă nisipul, iar în weekend strâng gunoaiele din cele mai aglomerate locuri de odihnă.

CRIZĂ DE SALVAMARI

Numărul insuficient de salvamari este o altă problemă a zonelor de odihnă. „Avem salvatori doar la şase lacuri din Capitală, unde activează 67 de salvatori. Ar fi nevoie de un număr cel puţin dublu", spune viceprimarul Vlad Coteţ. În Moldova nu este nicio instituţie unde ar fi instruiţi salvamarii. Actualii angajaţi au făcut şcoală pe timpurile URSS, majoritatea sunt pensionari. Și salariile sunt mici, de 2.000 de lei.

Holera face ravagii în lume

După cutremurul devastator care a zguduit Haiti în 2010, insula a fost lovită de o epidemie de holeră. Peste 266.000 de oameni s-au îmbolnăvit şi aproape 5.000 au murit. Epidemia s-a extins şi în ţara vecină, Republica Dominicană, unde au fost 1.143 de cazuri şi 14 decese. Şi în oraşul ucrainean Mariupol a avut loc, la sfârşitul lunii mai, o izbucnire de holeră.

La Chişinău, ultimul caz de holeră a fost înregistrat în anul 1995. Holera este o boală infecţioasă bacteriană foarte gravă, care afectează intestinul subţire. Se manifestă prin diaree și vomitări excesive. În 85% din cazuri este letală.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite