Prima zi de școală umbrită de reformă

Peste 300.000 de elevi încep astăzi noul an școlar

Sute de elevii vor face naveta zilnic pentru a ajunge la noiile instituţii de învăţământ unde au fost redirecţionaţi după implementarea reformei Educaţiei, ce prevede optimizarea mai multor școli. Peste 300.000 de elevi încep astăzi noul an şcolar. Mulţi copii trăiesc emoţii duble alături de profesori şi colegi noi.

Peste 200 de elevi din patru sate din raionul Călăraşi vor merge cu autobuzul în localităţile vecine. Este vorba de copii din Novaci, Vărzăreştii Noi, Frumoasa şi Hârbovăţ, unde gimnaziile au fost închise. „Am închiriat şapte unităţi de transport de la o firmă timp de vreo două luni până ministerul va rezolva problema autobuzelor. Nu sunt distanţe mari, de la două la şapte kilometri, iar copii vor ajunge la şcoală în cel mult zece minute", a spus Andrei Ciubotaru, şeful Direcţiei educaţie Călăraşi. Funcţionarul a menţionat că nu a avut altă soluţie. „Aici profesorii predau câte două-trei materii, ceva inadmisibil. O parte din profesori au trecut la noile şcoli sau, dintre cei pensionaţi deja, au fost concediaţi", a mai adăugat Ciubotaru.

Responsabilii din Educaţiei spun că întreţinerea unei instituţii pe jumătate goală costă aproximativ un milion de lei, bani care de acum în colo vor merge pentru dotarea liceelor de circumscripţie. Şeful Direcţiei educaţie Călăraşi a mai spus că o şcoală rurală pentru a nu aduce pierderi trebuie să aibă peste 100 de elevi.
În raionul Glodeni se reorganizează două şcoli, iar aproximativ 100 de copii vor începe anul de studii în alte sate. Gimnaziul din Tomeştii Noi a fost transformat în şcoală primară, iar şcoala primară de la Moara Domnească va fi închisă. „Mai mult de jumătate din elevi din aceste localităţi învăţau deja în cele în care au fost transferaţi colegii lor. Aceste şcoli nu aveau săli de sport, de calculatoare, cantine sau ateliere de muncă, iar cadrele didactice veneau din alte sate, fiind angajate prin cumul", a argumentat Nina Lupuşor, fosta şefă a Direcţiei Educaţie Glodeni, care s-a ocupat de implimentarea reformei în acest raion.

NEVOIŢI SĂ-ŞI STRÂNGĂ CUREAUA

La Străşeni doar 22 de elevi din satul Saca vor face naveta zilnic, aproximativ cinci kilometri, până în centrul raional pentru a face carte. Autorităţile au decis transformarea gimnaziului în şcoală primară şi grădiniţă. Iulia Certan, şefa Direcţiei raionale educaţie, a spus că Guvernul nu a repartizat un autobuz acestui sat, Consiliul raional fiind nevoit să închirieze de la un agent privat. „Mai avem şcoli cu 60-70 de elevi, dar acestea vor fi reorganizate în anii următori", a adăugat responsabila.

Foto: Cele mai multe emoții le au picii din clasa a I-a

Criuleni este un alt raion care a intrat în reformă în această vară, dar aici nu vor fi închise şcoli, au dat asigurări şefii Educaţiei. „Au fost comasate circa 20 de clase. Cea mai mică instituţie de învăţământ de la noi are peste 100 de elevi. E adevărat că unele vor trebui să-şi strângă cureaua pentru a economisi resurse", a menţionat Vladimir Soltanici, şeful Direcţiei educaţie Criuleni.

ŞCOLILE RUSE, OCOLITE DE REFORMĂ

Reforma nu include şi şcolile cu predare în limba rusă, întrucât statul trebuie să le asigure minoritarilor învăţământ cu predare în limba maternă. În gimnaziul mixt din comuna Alava, Ştefan Vodă, studiază doar 57 de elevi. Deşi şcoala trebuia să fie închisă, s-a renunţat la idee până la toamna viitoare fiindcă nu s-a găsit o soluţie pentru copiii ruşi. „Trei clase româneşti au fost închise deoarece părinţii au solicitat ca aceştia să fie transferaţi la o şcoală mai bună. Primăria a închiriat un autocar pentru a-i duce în centru raional, aflat la o distanţă de 11 kilometri", a spus Raisa Burduja, şefa Direcţiei educaţie Ştefan Vodă.

La şcoala cu predare în limba rusă din Ialpug, raionul Cimişlia, învaţă 49 de elevi, dintre care 22 în clasele gimnaziale. Vladimir Midoni, primarul comunei Hârtop, în jurisdicţia căruia intră şi satul Ialpug, a spus că a reparat drumul ce leagă cele două sate ca autobuzul să poată circula pe orice timp. Cu toate acestea, instituţia şcolară nu a fost reorganizată fiindcă nu toţi părinţii doresc să-şi dea copii să înveţe în limba română la Hârtop. Majoritatea părinţilor vor ca copiii lor să înveţe în limba rusă la Cimişlia, aflată la o depărtare de 25 kilometri.

Reforma în învăţământ, prognozată pentru trei ani
În 2009, instituţiile şcolare din două raioane, Râşcani şi Căuşeni, au intrat într-un proiect-pilot de reformare. Iniţiativa a fost sprijinită de Banca Mondială. În luna mai, Guvernul confirma angajamentul în faţa Fondului Monetar Internaţional de a optimiza reţeaua de şcoli. În această vară au fost incluse, într-o primă etapă a reformei, 221 de şcoli din nouă raioane (Ştefan Vodă, Leova, Criuleni, Nisporeni, Anenii Noi, Glodeni, Călăraşi şi Sângerei) şi municipiile Bălţi şi Chişinău. În 2012, proiectul va cuprinde încă 82 de şcoli, iar în 2013 - alte 75. Ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi, a dat asigurări că reforma nu prevede disponibilizarea cadrelor didactice. „În multe şcoli este criză de profesori, aşa că vor putea fi ocupate locurile vacante, iar fiecare profesor va avea o normă didactică, şi nu 1,5 ca în prezent", a explicat ministrul.

"Reforma în Educaţie este temporară. Totul depinde de situaţia demografică.

Mihail Şleahtiţchi, Ministrul Educaţiei

"Acum avem 8.000 de elevi, peste şase ani vom avea doar 5.000. E o perspectivă sumbră şi trebuie să facem ceva.

Andrei Ciubotaru, Şeful Direcţiei Educaţie Călăraşi

221
de şcoli au intrat în acest an în reformă. Unele instituţii au fost reorganizare, iar în altele au fost comasete clasele.