Pensiile cresc pe hârtie, reforma bate pasul pe loc

Autorităţile planifică să indexeze pensiile cu 7,85%, de la 1 aprilie, mărimea medie a acestora urmând să ajungă la 972,7 lei. Specialiştii spun că, în pofida acestei creşteri, 90% din beneficiari vor primi plăţi sociale mai mici de aproape două ori decât coşul minim de consum.

La 1 aprilie 2012, vor fi indexate cu 7,85% pensiile a circa 632.000 de persoane. Astfel, mărimea acestei plăţi sociale pentru 468.000 de beneficiari de pensii pentru limită de vârstă va ajunge la 972,7 lei pe lună, a anunţat Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF). Pensia pentru invaliditate, de care beneficiază circa 133.000 de persoane, va ajunge la 780 de lei, iar cea de urmaş va creşte până la 513 lei.

„Deşi e o ajustare modestă, totuşi este o majorare", a precizat Valentina Buliga. Procentual creşterea este egală pentru toate categoriile de pensionari, valoric însă aceasta diferă foarte mult. De exemplu, dacă pentru foştii lucrători din agricultură pensia va creşte cu până la 50 de lei, pentru foştii procurori şi judecători - cu peste 180 de lei, pentru ex-deputaţi - cu circa 300 de lei, iar pentru foştii miniştri - cu aproximativ 350 de lei.

O MAJORARE „PENTRU A UNGE OCHII"

Oficialii se feresc însă să dea cifre exacte privind mărimea pensiilor pentru fiecare categorie de pensionar. Mai ales că la peste 90% din beneficiari aceasta abia depăşeşte 900 de lei pe lună. Maria Bortă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), a declarat că indexarea se face exact cum prevede legislaţia. „Este dreptul constituţional al fiecărui cetăţean de a primi pensie în mărimea calculată în baza contribuţiei pe care a avut-o la fondul de asigurări sociale", a afirmat şefa de la CNAS.

Viorica Antonov, expert asociat în politici sociale la IDIS Viitorul, susţine că pensiile din Moldova chiar şi majorate rămân a fi foarte mici. „Aceste majorări sunt de natură doar să le ungă ochi sutelor de mii de pensionari", susţine expertul. În opinia Vioricăi Antonov, pentru a avea pensii mai mari ar trebui regândit întreg sistemul de plăţi sociale.

Autorităţile susţin că reformele iniţiate anul trecut sunt corecte şi lasă să se înţeleagă că nu ar fi nevoie să se facă experimente în următorii ani cu introducerea pensiilor private obligatorii sau facultative, prevăzute în aşa-zişii piloni II şi III ai reformei sistemului de asigurări sociale.

„AR TREBUI SĂ PRIMIM MĂCAR 3.000 DE LEI PE LUNĂ"

„Ca să putem achita serviciile comunale şi pentru a putea să ne cumpărăm şi vreo haină, cred că pensia ar trebui să fie de minimum 3.000 de lei pe lună", spune Ana Mazureanu, pensionară. De aceeaşi părere sunt şi alţi oameni în etate. Mai mult, unii au sugerat că ar fi bine ca retribuţia socială să fie de 7.000 de lei.

Nepregătiţi pentru un sistem de pensii private

Autorităţile au iniţiat în 2011 o reformă ce presupune aplicarea unor principii unice atât la acordarea dreptului la pensie, cât şi la calcularea acesteia. Or, deputaţii puteau beneficia de pensie după doar doi ani de aflare în funcţie, procurorii şi judecătorii - după 12 ani, în timp ce restul categoriilor de angajaţi se pot pensiona doar după 30 de ani de muncă.

Experţii cred că reformele trebuie continuate şi extinse prin introducerea sistemelor de pensii private. „Acestea ar urma să fie realizate în următorii 5-6 ani şi acest lucru chiar este prevăzut şi de strategia „Moldova 2020", susţine Viorica Antonov, expert la IDIS Viitorul.

În opinia expertului, de realizarea acestor reforme sunt interesate şi actualele autorităţi. „Chiar dacă în unele ţări din regiune, ca urmare a crizei economice, a fost suspendată activitatea sistemelor de pensii private obligatorii şi facultative, aceasta nu înseamnă că ţara noastră ar trebui să renunţe la soluţii de alternativă", a precizat Antonov.

În acelaşi timp, Maria Bortă, şefa CNAS, a declarat că ţara noastră nu poate experimenta cu introducerea sistemelor de pensii private, aşa cum au făcut statele din regiune, din cauza că Moldova nu are o piaţă financiară dezvoltată.

Tot mai puţini salariaţi şi contribuţii

Pe parcursul anilor 2001-2010, numărul populaţiei active şi al persoanelor ocupate s-a redus cu 30,1% şi, respectiv, 31,1%, în timp ce numărul total al pensionarilor a scăzut doar cu 4,1%. Acest fapt a dus la creşterea presiunii financiare asupra angajaţilor din economie. Pentru funcţionarea stabilă a sistemului de asigurare cu pensii este necesară menţinerea unui raport de patru la unu dintre numărul contribuabililor şi cel al pensionarilor. În acelaşi timp, dacă în anul 2001 raportul dintre pensionari şi persoane ocupate era 2,3:1, către anul 2010 acesta s-a redus până la 1,8:1. Conform prognozelor demografice, populaţia ţării ar putea să scadă cu un milion către anul 2050.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md