Moldova se scurge în UE prin România

Sătui de sărăcia în care trăiesc şi de puţinul pe care îl câştigă în ţara lor, tot mai mulţi moldoveni solicită redobândirea cetăţeniei pierdute odată cu ocuparea Basarabiei de sovietici.Suntem în rând cu lumea, or, datele Eurostat arată că în UE au fost naturalizaţi, doar în 2009, un număr-record de străini, peste 800 de mii.

Îmbulzeala în faţa Consulatului României începe de la primele ore ale dimineţii. În mulţimea adunată găseşti oameni de toate vârstele, chiar şi femei însărcinate, fiecare având în mâini dosarul cu zeci de hârţoage ce le va îndeplini „visul românesc".

Consulatul devine loc de spovedanie pentru mulţi dintre moldovenii care vin să solicite cetăţenia română. Stela Strigoi (35 de ani) a venit să depună documentele pentru întreaga familie. Vrea să se mute în România pentru a trăi mai bine. Nemulţumită de salariul de 1.500 de lei, femeia spune că a ajuns pe culmile disperării. „Sunt asistentă medicală şi am o leafă mizerabilă, nu sunt în stare să-mi întreţin copiii. Depun actele pentru toată familia, pentru că vrem să plecăm cu toţii", mărturiseşte femeia, care stă în faţa consulatului încă de la ora 7.00.

Spiritul românesc şi trecutul istoric ce ne înfrăţesc cu românii de peste Prut par a fi eclipsate de nevoile moldovenilor de a-şi câştiga existenţa. Majoritatea dintre sutele de persoane care stau zilnic în faţa Consulatului văd România ca pe o sursă de venit, iar paşaportul vişiniu - ca pe o posibilitate de a pleca la muncă în Uniunea Europeană.

Vasile are 28 de ani şi este un alt moldovean care a depus deja documentele pentru cetăţenie, dar care a venit să se asigure că pleacă împreună cu soţia sa, însărcinată în luna a noua. „Lucrez în Praga în calitate de inginer, am plecat din Moldova pentru că aveam un salariu foarte mic. Acum primesc 1.000 de euro şi am venit s-o ajut şi pe soţia mea să-şi depună actele", explică Vasile, furios că funcţionarii de la Consulat i-au zis soţiei sale gravide să stea afară să-şi aştepte rândul. Tânărul spune că are noroc de părinţi care s-au mutat în Cehia de 12 ani, iar lui i-a fost mult mai uşor să se angajeze.

VISUL TRECE PRINTR-UN ŢARC DE FIER

La câţiva metri distanţă de locul unde depui dosarul, într-un ţarc de fier, sute de oameni abia aşteaptă să-şi facă programare la ghişeu. Şi aici discuţiile sunt despre viaţă grea. Valentina M. (55 de ani) se plânge că, fiind la vârsta de pensionare, nimeni nu o ia la lucru în Moldova, de aceea ar vrea să ajungă în Portugalia, prin România.

Femeia este dispusă să plătească orice sumă, numai să se vadă cu paşaportul românesc în mână. Spune că ar fi plecat să muncească şi în Rusia, dar relaţiile nu mai sunt atât de bune din cauza politicienilor. „Acum, în Rusia nu mai este la fel de bine, mulţi moldoveni se întorc fără bani de acolo", spune femeia revoltată.

Doi din trei noi români sunt moldoveni

Două din trei persoane care au devenit cetăţeni români în 2009 erau moldoveni, potrivit unui studiu realizat de Eurostat. Moldovenii beneficiază de o legislaţie asemănătoare cu cea maghiară, a descendenţei. Analistul român Dan Petre spune că există o diferenţă mare între Ungaria şi România referitor la cetăţenia acordată etnicilor din afara graniţelor: „În timp ce majoritatea noilor maghiari sunt cetăţeni europeni, precum românii şi slovacii, noii cetăţeni români sunt moldoveni, adică din afara spaţiului UE. Asta a creat probleme României şi în ceea ce priveşte integrarea în spaţiul Schengen", explică analistul. România avea o legislaţie de tip mixt, o combinaţie între dreptul pământului (care spune că cei născuţi pe teritoriul ţării sunt cetăţeni români) şi dreptul sângelui (născuţi din părinţi români). Din 2009, a apărut reglementarea cu redobândirea cetăţeniei, la care au apelat o mulţime de moldoveni, pentru a obţine dreptul de a circula fără viză prin Europa.

Moldova are patru milioane de locuitori şi, potrivit estimărilor oficiale, aproape 600.000 de persoane lucrează în Europa. Dintre cei care şi-au luat paşaport dintr-un stat UE, aproape jumătate au ales România. În total, cel puţin 150.000 de moldoveni au devenit cetăţeni români de la 1990 şi până în prezent. În 2009, numai la Ambasada României de la Chişinău au depus jurământul de credinţă faţă de ţară 9.183 de persoane, iar în 2010 numărul acestora a fost şi mai mare - 19.613, conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.

Plină de imigranţi,
UE limitează naturalizările

În statele membre UE s-a atins, în 2009, un număr record de naturalizări - aproape 800.000 de persoane, cei mai mulţi provenind din afara Uniunii (Maroc, Turcia, India, Ecuador şi Albania). Potrivit studiului Eurostat, marocanii preferă Franţa, în timp ce turcii se străduiesc să obţină paşaport de Germania. Una din două persoane care a jurat credinţă unui stat UE, în 2009, s-a stabilit în Marea Britanie, Franţa sau Germania.
În cifre absolute, cea mai mare creştere a numărului de cetăţenii acordate s-a înregistrat în Marea Britanie, unde au depus jurământul de credinţă peste 200.000 de persoane, comparativ cu anul 2008, când totalul lor a fost aproape 130.000.

Din cauza crizei economice şi, mai nou, a revoluţiilor din nordul Africii, statele europene au început să îngrădească accesul la cetăţenie al celor proveniţi din afara Uniunii. În Anglia se discută mai nou despre renunţarea la prevederea potrivit căreia un copil care se naşte pe teritoriu britanic devine automat „supus al majestăţii sale, regina Angliei".

Costurile sociale sunt prea mari, spun cei care cer modificarea legii. Asta, mai ales după ce Curtea de Justiţie a UE a decis că interesul copilului blochează deportarea părinţilor de altă naţionalitate, cei din urmă având dreptul la rezidenţă şi la muncă în ţara unde copilul are cetăţenie.

LUXEMBURGUL
ÎŞI DESCHIDE PORŢILE

Franţa a încercat să elimine dubla cetăţenie, populaţia din Danemarca cere ca naturalizaţii să renunţe la vechile drepturi, Belgia şi multe alte state au extins perioada de rezidenţă necesară pentru a deveni eligibil. De asemenea, s-au introdus teste de cultură, istorie şi limbă ori s-a crescut dificultatea acestora.

„În Franţa, se dezbate problema de aproape două decenii, fiindcă sunt dificultăţi cu persoanele care au cetăţenie de multă vreme, dar par încă imigranţi. În Germania, există turci la a doua sau a treia generaţie care nu sunt integraţi. Electoratele europene sunt «agresate» de unele forme de cultură aduse de emigranţi", spune analistul Dan Petre.

Ungaria şi Luxemburgul sunt singurele ţări UE unde majoritatea celor naturalizaţi în 2009 erau cetăţeni ai unor alte state membre. Ungaria se află în această situaţie graţie „redobândirii cetăţeniei", dar Luxemburgul este ţara preferată de occidentali: portughezi, italieni, nemţi şi francezi.
De altfel, Luxemburgul este singurul stat care şi-a deschis porţile în ultimii ani, după ce s-a constatat că 46% din rezidenţii permanenţi nu erau cetăţeni luxemburghezi. Mai mult, legea din 2008 a înlesnit procedurile pentru cei care aduc dovezi că unul dintre strămoşii lor a avut cetăţenie luxemburgheză la data de 1 ianuarie 1900. Legea a dus la o avalanşă de cereri de naturalizare venite din partea belgienilor nemulţumiţi de prelungirea crizei politice din ţara lor.