Moldova a intrat în zodia unei secete fără sfârşit

Ţăranii se plâng că au pierdut recolta de floarea-soarelui

Savanţii moldoveni susţin că vremea aridă ar putea să se menţină şi la anul, când este prognozat vârful activităţii solare din ultimii 12 ani. Mai mult, Chişinăul s-ar putea confrunta cu deficit de apă.

Ploaia din ultima săptămână nu a adus bucurie în casele ţăranilor. Majoritatea culturilor de pe câmpuri sunt pârjolite, fără vlagă. Precipitaţiile au venit prea târziu ca să mai poată salva porumbul, floarea-soarelui, legumele, se plâng ţăranii.

„Am 54 de ani şi nu am mai văzut aşa secetă", spune îngrijorat Nicolae Dumbravă din Străşeni, care tocmai cosea iarba din mijlocul unui lan de porumb. „Ştiuleţii aproape că nu au boabe. Îi vom folosi doar pentu nutreţuri", s-a plâns bărbatul. Jalnic arată şi lanul de floarea-soarelui de alături. Pălăriile sunt cât o farfurie de desert. „Seminţele sunt goale pe dinăuntru. Le las să le mănânce păsările, că' numai la foc o să le pot folosi", oftează resemnat ţăranul.

OAMENII ÎŞI SACRIFICĂ VITELE

Elena Untea din satul Pănăşeşti, Străşeni, a reuşit să salveze culturile din jumătate de grădină, udându-le. Acolo au crescut nişte roşii care cu greu încap în două mâini. În cealaltă parte de pământ, pe care a lăsat-o în voia naturii, viţa-de-vie are frunzele arse de tot. „Butucii aceştia făceau nişte poamă foarte frumoasă. Acum ia uitaţi-vă! Sunt doar câţiva struguri, dar şi aceştia au bobiţele uscate. Pe vremea asta trebuiau să fie copţi deja", spune femeia cu durere.

Din cauza secetei nu mai are cu ce hrăni viţica şi o va vinde. „La cireadă au fost 50 de vite. Acum au rămas 12. Lumea le vinde pe capete", a oftat Elena Untea.
Altă gospodărie, aceleaşi probleme. Astă primăvară, Vera Castraveţ a pus în grădină cu mari sacrificii, pentru că nici bani nu prea avea şi nici cu sănătatea nu o duce bine. Acum îmi arată nişte roşii mici cât oul de potârniche. La fel de mărunţi sunt şi cartofii. Nu a avut parte nici de fasole. Păstăile erau goale.

„Ne va fi foarte greu la iarnă. Dacă ar putea să ne ajute cumva şi statul...", zice femeia, cu vocea stinsă.

VREME USCATĂ ŞI LA ANUL

Nu sunt mai optimişti nici specialiştii. „Ploile din ultima perioadă au mai umezit aerul şi au sporit puţin rezervele de apă în sol. Dacă pentru porumb precipitaţiile au căzut târziu, pentru legume, livezi sau păşuni au fost benefice", susţine meteorologul Ilie Boian. În opinia lui, deficitul de apă continuă să persiste şi chiar există riscul ca şi anul viitor să fie unul secetos. „Sunt mai multe prognoze. Sinopticienii britanici spun că şi în anul 2013 ne vom confrunta cu vreme caniculară şi foarte uscată, ca urmare a intensificării activităţii solare", precizeză savantul.
Acesta recomandă mai multe măsuri pentru a atenua efectele secetelor şi a face rezerve de apă pentru irigare. „Ar fi bine să fie adâncite iazurile şi întărite digurile, ca acestea să poată acumula apa de ploaie şi cea de după topirea zăpezilor. Totodată, trebuie să fie semănate soiuri rezistente la secetă", susţine Ilie Boian.

CAPITALA RISCĂ SĂ RĂMÂNĂ FĂRĂ APĂ

În opinia lui Vasile Pojoga, directorul Institutului de Fitotehnie „Porumbeni", dacă nu va ploua în următoarele săptămâni ar putea fi compromis şi în acest an semănatul culturilor de toamnă.

„Am verificat gradul de umiditate din solurile pe care le lucrăm. Constatăm că nu sunt condiţii bune nici pentru semănatul rapiţei care ar urma să fie efectuat la finele lunii august. Cât despre grâu, sperăm că totuşi până la sfârşitul lui septembrie vor mai cădea precipitaţii", a menţionat savantul.

Pojoga rămâne sceptic şi în privinţa irigaţiei. „De unde să iei apă, dacă până şi Prutul şi Nistrul seacă! Ar trebui să fim pregătiţi de faptul că ar putea fi impuse restricţii la folosirea apei din aceste râuri. Or, pot apărea probleme în ceea ce priveşte alimentarea cu apă a Chişinăului şi a oraşului Odesa din Ucraina", crede directorul Institutului de Fitotehnie.
Conform prognozelor meteorologice, până la finele lunii august este puţin probabil să mai plouă. Totodată, Centrul european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) din Marea Britanie a anunţat că nici septembrie nu ne aduce veşti prea bune din punct de vedere al temperaturilor şi că toamna va debuta cu aceeaşi tentă spre vreme anormal de caldă.

Mai multe zile toride

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, temperatura medie a aerului pentru lunile iunie-iulie a fost mai ridicată faţă de valorile normei cu 3-5 grade Celsius şi a fost de 22-25 de grade. Maxima absolută pentru această perioadă a constituit 40,1 grade, pe 22 iunie, la Fălești, înregistrată pentru prima dată în luna iunie din toată perioada de observaţii instrumentale. Numărul de zile cu temperaturi de 35 de grade şi mai mult a fost de 10-20 de zile (norma fiind de o zi), ceea ce constituie, la fel, o premieră pentru o mare parte a teritoriului ţării.

Cele mai mari secete din ultimii 20 ani

1994 - A cuprins 100% din teritoriul ţării, iar pagubele estimate au depăşit un miliard de lei.
2000 - A afectat circa 75% din teritoriul ţării şi este una dintre cele mai puternice din punct de vedere a intensităţii.
2003 - A cuprins circa 90% din teritoriu. S-a strâns cea mai mică recolta de grâu din ultimii 60 de ani.
2007 - Cea mai severă secetă pentru toată perioada de măsurători instrumentale meteo. A întrecut şi seceta din anul 1946.
2011 - A cuprins circa 80% din teritoriu şi ocupă locul șase în şirul celor mai uscaţi ani din 1950. Efectele ei se resimt şi în 2012.