Mihai Poalelungi: „Justiţia de la noi, un costum Pierre Cardin din stofă autohtonă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
MIHAI POALELUNGI, PREŞEDINTELE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
MIHAI POALELUNGI, PREŞEDINTELE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Lupta pentru funcţia de şef al CSJ a fost lungă. După mai bine de un an de concurs, în fruntea Curţii a venit un magistrat de la CEDO, care renunţă la un salariu de zeci de ori mai mare decât cel pe care urmează să îl primească în Moldova, dar, spune el, vine „într-un alt fel de lux". Noul său birou este de trei ori mai mare decât cel pe care îl are preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului şi de cel puţin trei ori

Proaspăt ales în fruntea CSJ, Mihai Poalelungi crede că nu ar trebui să adoptăm orbeşte modelele străine, ci să facem o reformă sănătoasă şi chibzuită în sistemul judecătoresc.

„Adevărul": Joi, înainte să fiţi aprobat de Parlament în noua funcţie, fracţiunile v-au ţinut în „culise" preţ de câteva ore. Ce au vrut să afle?
Mihai Poalelungi: Deputaţii au fost drăguţi şi corecţi. Era şi normal să-mi pună o sumedenie de întrebări, în locul lor aş fi procedat la fel. Au vrut să ştie ce putem face în Justiţie ca lucrurile să meargă mai bine, ce cred eu despre instanţele economice, dar şi despre imunitatea magistraţilor. S-au interesat şi de ce am renunţat la postul de judecător la CEDO.

V-a fost uşor să-i convingeţi că economiile pe care le-aţi făcut în cei patru ani la Strasbourg vă permit să aveţi un trai decent acasă, unde veţi primi un salariu de câteva zeci de ori mai mic?
Mă credeţi sau nu, am revenit în ţară pentru a face un lucru bun. Vreau să schimb lucrurile în Justiţie şi cred că pot face asta, deşi sunt conştient că nu va fi deloc uşor.Nu am niciun interes personal. Înţeleg foarte bine că în Moldova e greu să crezi aşa ceva, dar sunt sigur că dacă tata ar fi fost în viaţă mi-ar fi apreciat pasul. Lucrând la Înalta Curte mi-am asigurat copiii, am bani destui pentru un trai îndestulat. În ceea ce priveşte cariera, pot spune că am urcat toate treptele şi am ajuns în punctul culminat, adică funcţia de magistrat la CEDO, după cum consideră judecătorii de la noi.

Totuşi, mandatul la Strasbourg vă expiră în 2017...
Nu mă interesează banul ca scop în viaţă. Nu am ambiţii să-mi ridic palate. Locuiesc în apartamentul pe care l-am primit cândva. Da, îmi plac maşinile. Am două automobile frumoase şi scumpe. Pe lângă Mercedes-ul de la Strasbourg, acum două luni mi-am cumpărat şi un Mercedes Jeep, pe care îl voi folosi aici.

E adevărat că aţi avut un salariu de 17.000 de euro?
Mai mare. Nu-l voi face public, pentru că la Curte nu se discută despre asta. Nu vreau să-i pun într-o situaţie incomodă pe colegii din Franţa.

De ce aţi abandonat iniţial cursa pentru şefia Curţii Supreme de Justiţie?
Mi s-a creat impresia că nu este unitate în Parlament în privinţa mea. Ştiind că nu sunt dorit, nu puteam continua. Apoi, colegii, prietenii şi chiar copiii m-au convins să revin în cursă.

Dle Poalelungi, prin ce se explică reticenţa judecătorilor faţă de iniţiativa legislativă de a-i lipsi de imunitate?
Nu orice normă europeană este bună pentru noi. E ca şi cum ai cumpăra un Mercedes de ultimul model şi ai umbla prin râpele de la noi. Fiecare ţară are istoria, cultura, tradiţiile sale. Evident, în Europa de Vest imunitatea judecătorilor este privită altfel, dar să nu uităm că acolo şi cultura e alta. Dacă va fi ridicată imunitatea judecătorilor vor fi posibile multe abuzuri împotriva lor. Desigur, problema imunităţii trebuie rezolvată, dar nu prin metode radicale. Cunoaşteţi cazuri când CSM ar fi refuzat intentarea unui dosar penal împotriva vreunui magistrat?

Dar nici nu s-a prea ajuns la asta...
Asta ţine de organele de resort. Oamenii legii trebuie să înainteze la CSM materialele în privinţa judecătorilor care au admis încălcări. Faptul că nu avem dosare în privinţa magistraţilor nu înseamnă că procurorilor le încurcă imunitatea acestora. Se invocă faptul că judecătorul e inamovibil şi nu se poate face nimic în privinţa lui. E o prostie. Legea, aşa cum este ea, e bună.

De ce atunci avem doar două cazuri de magistraţi cercetaţi penal, Nogai şi Istrati, cei implicaţi în aşa-zisele „atacuri raider"?
Şi cine e vinovat că n-au fost iniţiate alte proceduri? Imunitatea nu este un impediment. Aceste măsuri de protecţie trebuie să existe. Altfel vor exista abuzuri. E adevărat că judecătorul are o responsabilitate mai mare, dar trebuie să beneficieze şi de apărare. Şi încă ceva. Ne dorim o justiţie europeană. În acelaşi timp, candidaţii care vin în instanţe nu sunt cei mai buni. Or, aceştia ar trebui să vorbească limbi străine, să cunoască dreptul internaţional. E ca şi cum am vrea costum Pierre Cardin cusut din stofă moldovenească. Şi ne mai plângem de corupţie...

Aţi vorbit chiar dumneavoastră despre corupţia din sistem.
Nu am văzut niciun judecător care să ia bani de la cineva, dar dacă toată societatea vorbeşte că Justiţia e coruptă, nu pot să spun că nu e aşa. Aş aborda problema din alt unghi. Sunt de părerea că un judecător care are bunuri mobile şi imobile a căror origine nu o poate dovedi este corupt. De unde le are? Aceştia trebuie daţi afară.

Ar fi cam mulţi, or, majoritatea nu şi-au declarat toate bunurile...
Iată de ce aş proceda aşa: dacă un magistart lucrează toată viaţa cu 4.000 de lei pe lună, dar şi-a construit casă cu trei etaje şi şi-a luat o maşină scumpă, l-aş obliga să demonstreze de unde a luat banii. Dacă nu poate dovedi că totul e legal, atunci să fie bun să cedeze locul. Dacă cineva i-a împrumutat aceşti bani, înseamnă că e gata să-i întoarcă.

Aţi declarat că este necesar să fie majorate salariile din sistem. Ce leafă trebuie să aibă un judecător simplu dintr-o instanţă de drept comun?
Nu ştiu, dar dacă ar depinde de mine, m-aş aşeza la o masă cu un contabil şi un economist, aş lua ca bază o familie cu doi copii şi aş încerca să văd câţi bani sunt necesari pentru un trai cât de cât decent. Aş oferi puţin mai mult, ca magistratul să nu fie suspectat că a luat mită în ziua în care vine la serviciu cu un costum nou.

Epopeea lichidării instanţelor economice a fost lungă. Ce credeţi despre decizia Curţii Constituţionale?
Conform practicii europene, în ţările mici nu sunt judecătorii specializate. În opinia mea, cu cât avem mai puţini funcţionari de stat, cu atât e mai bine pentru popor. Sistemul trebuie să fie cât mai simplu. Noi, ceilalţi judecători, pentru ce existăm? Dacă nu facem faţă cerinţelor, atunci să fim eliberaţi din funcţii. În ţările ex-sovietice, judecătorii încă mai sunt percepuţi drept şefi la care trebuie să vii să te închini ca să îţi facă dreptate. Greşit. Dacă societatea are o opinie proastă despre noi, magistraţii, înseamnă că nu mai trebuim aşa cum suntem. Din start am fost împotriva judecătoriilor economice, deoarece au existat dificultăţi chiar de la înfiinţarea lor. De ce ne creăm probleme ca apoi, eroic, să scăpăm de ele? Nu tot ce vine din Europa de Vest e bun şi pentru noi. Chiar şi în teza mea de doctorat m-am expus împotriva instanţelor economice. Cât despre decizia Curţii Constituţionale, o las fără comentarii.

Şi noul proiect al Ministerului Justiţiei cum vă pare?
Bun, chiar foarte bun.

Costul reformei în sectorul Justiţiei se ridică la două miliarde de lei. E o sumă rezonabilă?
Aceşti bani vor fi direcţionaţi nu doar spre instanţele de judecată, ci şi spre organele procuraturii, sistemul penitenciar. Imaginaţi-vă numai de câţi bani e nevoie pentru a îmbunătăţi condiţiile în închisori pentru a corespunde normelor europene! Dar condiţiile de lucru ale judecătorilor? În unele instanţe de la noi te simţi ca într-o găinărie. Magistratului îi trebuie o sală de şedinţe bună, să simtă că face justiţie, iar oamenii care vin la proces să nu stea înghesuiţi. Problema nu constă în mărimea birourilor. La CEDO, am un birou de douăzeci de metri pătraţi. Pentru a studia dosare, un judecător nu are nevoie de palate, cum e oficiul preşedintelui CSJ, bunăoară. Preşedintele CEDO are un birou de trei ori mai mic şi de trei ori mai puţin luxos.

Despre Plahotniuc și avioane
Întrebat despre acuzaţiile pe care i le-a adus liderul Mişcării „Antimafie", Sergiu Mocanu, cum că ar fi „omul lui Plahotniuc", Mihai Poalelungi a recunoscut că l-a cunoscut pe Vlad Plahotniuc întâmplător, acum vreo 12 ani, la o cafea. „Pe atunci, nu era nici cunoscut şi nici politician. Eram grav bolnav, aveam hepatită. Era vorba de viaţă şi de moarte. Mi-a recomandat un doctor bun la Kiev. Am făcut la el terapie chimică. Cât despre avioanele pe care mi le-ar fi pus la dispoziţie, vă asigur că nu am zburat cu aeronave private niciodată. Le-am văzut doar la TV", a spus preşedintele CSJ.

Profil
Funcţie: Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie;
Vârsta: 49 de ani;
1 mai 2008: Devine judecător la CEDO.
Până a ajunge la Strasbourg, Mihai Poalelungi a ocupat funcţia de vicepreşedinte al CSJ, dar şi al Curţii de Apel Chişinău. A fost expert al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi membru al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei.


„Plângerile la CEDO arată că avem probleme grave"

V-aţi întâlnit deja cu judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie. Despre ce aţi vorbit?
Toţi magistraţii Curţii sunt cei cu care am lucrat până a pleca la Strasbourg. Am vorbit vreo cinci-zece minute. Intenţionez însă peste o săptămână să mă întâlnesc nu doar cu membrii CSJ, ci şi cu preşedinţii tuturor instanţelor din ţară. Am convenit asupra acestei întruniri cu preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Va fi o şedinţă închisă, fără presă.

Ce intenţionaţi să le spuneţi colegilor?
Voi încerca să-i fac să înţeleagă că e cazul să se corecteze, iar dacă starea lucrurilor nu se va îmbunătăţi în anumite judecătorii, atunci vom aplica măsuri disciplinare. Dacă hotărârile vor fi adoptate corect începând cu primele instanţe, vor exista mai puţine probleme în curţile de apel şi la CSJ. E mult mai simplu să menţii o decizie corectă decât să te chinuieşti să adopţi alta. În realitate, justiţia se face în instanţele de fond, iar cele superioare vin doar să verifice legalitatea verdictelor. La noi nu se întâmplă însă aşa, deci lucrurile nu merg bine.

Mai ales că pierdem atât de multe cazuri la CEDO. Ultimele cifre arată că suntem pe locul opt după numărul cererilor pendinte.
Aşa este. Avem acum pe rol vreo 4.500 de cereri. Pentru o ţară atât de mică este un număr foarte mare. Şi caracterul plângerilor venite de la noi este foarte diferit. Statelor cu un alt nivel al democraţiei le sunt caracteristice anumite categorii de solicitări. De exemplu, pentru Italia este specifică tergiversarea examinării cauzelor, pentru Spania - incorectitudinea examinării dosarelor la Curtea de Apel. În cazul Moldovei, cererile vizează toate articolele din Convenţie, ceea ce denotă grave probleme în societate.

Apropo, cum este văzută Moldova la Strasbourg?
E clar că, fiind vorba de un număr atât de mare de plângeri, nu avem o imagine tocmai bună. Este adevărat e că circa 70% din cele 4.500 de cereri sunt inadmisibile. Să luăm însă în calcul faptul că media cererilor admisibile pentru alte state este de doar 5%. Deci cifra de 30% este mare. Citiţi însă câte condamnări are săptămânal Marea Britanie la CEDO, deşi magistraţii de acolo sunt consideraţi cei mai buni din Europa. Doar că acolo este vorba despre un alt caracter al condamnărilor, cum ar fi interpretarea normelor de drept, teorie sau ceea ce ţine de aplicarea Convenţiei Europene. Astfel de condamnări nu pot duce la tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor. Or, la noi se întâmplă că magistratul arestează un cetăţean fără a indica motivele, iar Curtea de Apel menţine arestul nemotivat. Asta denotă fie că judecătorii nu cunosc legea, fie că avem grave probleme la capitolul drepturilor omului.

Pe cine aţi vedea în locul dumneavoastră la CEDO?
Am opinia mea, dar nu aş vrea să o vociferez, pentru a nu-i supăra pe unii sau a-i favoriza pe alţii. Pentru a fi judecător la CEDO nu e nevoie să fii magistrat acasă. E destul să fii un specialist care cunoaşte tot ceea ce ţine de Convenţia Europeană, să ai o imagine bună şi să vorbeşti engleza şi franceza. Voi depune cererea de demisie în curând, când ajung la Strasbourg. Voi cere depunerea mandatului începând cu 1 mai.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite