CHIŞINĂU: A început marea reformare a organelor de drept

Procuratura ar putea deveni singurul organ de urmărire penală, iar Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Anticorupţie, Serviciul Vamal şi Inspectoratul Fiscal ar urma doar să constate infracţiunile.Proiectul elaborat de un grup de lucru coordonat de ministrul Justiţiei urmează să treacă în curând testul Guvernului, după care va ajunge în Parlament.

Autorităţile au elaborat un document de reformare radicală a organelor de drept. Astfel, competenţele Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Anticorupţie, Serviciului Vamal şi Inspectoratului Fiscal urmează să fie strict divizate. Potrivit documentului, doar Procuratura va avea dreptul de a intenta dosare penale. CCCEC va rămâne un organ specializat în combaterea corupţiei şi a spălării banilor.

Modificările au fost iniţiate după ce, la începutul acestui an, premierul Vlad Filat anunţa în programul de guvernare reorganizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

„Este vorba de reformarea întregului sistem de urmărire penală. Trebuie de clarificat exact care este atribuţia MAI, CCCEC, Departamentului Vamal, Inspectoratului Fiscal şi a Procuraturii", spune ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, care optează pentru ca procurorii să fie cei care efectuează urmărirea penală, iar restul doar să-i asiste.

„Proiectul prevede revizuirea competenţelor în domeniul procedurii penale. De exemplu, în prezent CCCEC este o structură de control, un organ constatator şi de urmărire penală. Părerea mea este că aceste competenţe nu pot fi realizate de aceeaşi instituţie, deoarece există probabilitatea ca aceasta să nu fie obiectivă", a explicat Igor Dolea, director al Institutului de Reforme Penale.

Cred că urmărirea penală trebuie efectuată de o singură instituție. Este vorba de Procuratură.

Alexandru Tănase, Ministrul Justiţiei

Mi-e greu să-mi imaginez cum vor face față procurorii volumului mare de lucru. Va fi complicat
pentru ei.

Viorel Chetraru, Director CCCEC

FOTO: Procurorii Anticorupţie la o şedinţă de totalizare

Viorel Chetraru, director CCCEC, spune că-şi imaginează cu greu noua formulă de funcţionare a organelor de drept şi anume din cauza volumului prea mare de lucru pentru procurori. „ Potrivit acestui proiect, procurorul va fi autoritatea supremă de la pornirea dosarului penal până la pronunţarea sentinţei ", mai spune Chetraru.

Pe de altă parte, procurorul general, Valeriu Zubco, declară că procurorii sunt gata să facă faţă acestor schimbări. „ O confirm! Suntem gata să preluăm competenţele ce ne-au fost repartizate", a declarat Zubco.

Noul sistem de urmărire penală

Potrivit conceptului elaborat de grupul de lucru constituit de Guvern, Ministerul Afacerilor Interne se va ocupa de cercetarea infracţiunilor economice, cu excepţia corupţiei şi spălării banilor, de care va fi responsabil Centrul Anticorupţie. Serviciul Vamal ar trebui să preia infracţiunile de contrabandă şi eschivare de la plăţile vamale, iar Inspectoratul Fiscal se va ocupa de evaziunea fiscală.

Totodată, Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor, din cadrul CCCEC, ar putea fi reorganizat în structură analitică, iar investigarea spălării banilor va trece la alte structuri CCCEC.

Centrul Anticorupţie, la rândul său, se va ocupa doar de combaterea corupţiei. În competenţa instituţiei va mai intra prevenirea şi depistarea spălării banilor şi a finanţării terorismului.

Potrivit proiectului, probele acumulate de ofiţerii acestor instituţii vor fi prezentate procurorului, care va putea dispune fie prezentarea altor probe, fie pornirea urmăririi penale şi reţinerea dosarului în procedură.

De asemenea, organele de constatare vor trimite cauza procurorului dacă vor stabili că nu ţine de competenţa lor examinarea acesteia, iar procurorul urmează să o trasmită unui alt organ competent.

CCCEC în programe de guvernare

Despre reformarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice, creat în 2002, s-a vorbit încă în 2009. Atunci, în programul de guvernare al AIE-1 se amintea despre reformarea Centrului Anticorupţie, precum şi revizuirea relaţiilor acestei instituţii cu Ministerul Afacerilor Interne.

„Evaluarea activităţii CCCEC trebuie realizată nu prin prisma datelor statistice naţionale, ci şi prin intermediul altor criterii de performanţă, inclusiv concluziile şi recomandările organizaţiilor de apărare a drepturilor omului", se menţiona în programul de guvernare elaborat în 2009. Şi în actuala agendă de guvernare reorganizarea Centrului Anticorupţie este prioritară.

Reformarea ar trebui să aibă loc în trei luni de la adoptarea deciziei. Centrul Anticorupţie ar trebui să treacă din subordinea Guvernului sub controlul Parlamentului Republicii Moldova.