„Leru-i ler și flori de măr“ în inima Italiei. Află cum petrec Sărbătorile de Iarnă moldovenii de la Roma

Teatro delle Emozioni din Roma s-a umplut zilele trecute de muzică și vorbă românească, miros de plăcinte și vin de casă. Adunați de Asociația „Dacia", moldovenii au petrecut Crăciunul pe stil vechi. Cu ochii în lacrimi, stranierii noştri din Peninsulă spun că atunci când sunt împreună mai uită de griji şi îşi alină dorul de casă, de Moldova.

Îmbrăcaţi la patru ace, aşa cum se obişnuieşte la sărbători, mai ales într-o zi sfântă cum e Crăciunul, basarabenii s-au adunat cu mic cu mare la Teatro delle Emozioni din capitala Italiei. Au venit să se bucure împreună de Naşterea Domnului pe stil vechi, aşa cum au apucat din bătrâni.

UNIŢI DE SPIRITUL ROMÂNESC

„Am sărbătorit şi pe 25 decembrie, împreună cu fraţii din România, la fel de frumos. Acum ei au fost invitaţii noştri", spune Tatiana Ciobanu, pe care conaţionalii o numesc sufletul Asociaţiei „Dacia". Împreună cu soţul ei, Vitalie, care a fondat organizaţia în 2004, se străduieşte să-i adune cât mai des pe români la diferite evenimente culturale, de multe ori finanţate chiar din bugetul familiei.

„Încercăm să promovăm cultura şi tradiţiile româneşti, ca oamenii să nu-şi uite rădăcinile, să-şi păstreze demnitatea naţională. Totodată, ţinem să transmitem mesajul corect în Europa: în Republica Moldova şi România e acelaşi popor. Să nu mai întrebe nimeni de ce li se oferă basarabenilor cetăţenia română şi să nu ne acuze că vrem să intrăm în UE prin uşa din spate", explică Tatiana Ciobanu. Este mândră că a reuşit să facă o mică unire - evenimente comune cu asociaţiile emigranţilor din România, sprijinite de ambasadele ambelor ţări.

UN „ARŢĂRAŞ" SĂDIT CU DOR DE CASĂ

Aşa a fost şi concertul de Crăciun pe stil vechi, pentru care a obţinut şi o mică finanţare din partea municipalităţii Romei, graţie ucrainencei Tatiana Kuzik, consilier local pentru Europa de Est. Rând pe rând, pe scenă au urcat tânăra interpretă Isabelle Haile, care de câţiva ani este în Italia împreună cu mama sa basarabeancă şi tatăl etiopian; ansamblul etnofolcloric „Arţăraş", compus din moldoveni stabiliţi în Peninsulă; alţi artişti amatori.

„Acum trei ani, am sădit un «Arţăraş» şi în Italia, după modelul celui pe care l-am condus la Râşcani. Am simţit că trebuie să facem ceva pentru a nu degrada intelectual, pentru a ne pune în valoare experienţa şi bogăţia spirituală", povesteşte Lidia Bolfosu, conducătorul artistic al grupului, fost director adjunct de liceu. La fel ca ea, majoritatea artiştilor din „Arţăraş" sunt foşti profesori, care parcă ar vrea să revină în ţară, dar instabilitatea şi nesiguranţa pe care le găsesc în scurtele vizite acasă le alungă gândurile de întoarcere.

„CE NE AŞTEAPTĂ ÎN MOLDOVA?"

„Mulţi ar vrea să revină, că-i criză în toată Europa şi nu prea e de lucru, dar la ce să ne întoarcem? Guvernanţii ne aşteaptă doar cu promisiuni. Aşa că, atâta timp cât nimeni nu ne alungă de aici...", oftează inginerul Mihail Buruianov, care în cei nouă ani de aflare în Italia a lucrat unde a apucat. „Orice loc de muncă-i bun, doar sa-l ai şi să fii plătit onest", adaugă bărbatul.

Surpriza serii a fost evoluţia soţilor Valentin şi Luminiţa Dragomir, care mai bine de o oră au încântat publicul cu şlagăre, muzică populară, romanţe şi colinde. „Atâta bucurie am văzut în ochii acestor oameni, sunt dornici de veselie, am simţit atâta căldură în aplauzele cu care ne-au răsplătit", a mărturisit Luminiţa Dragomir. „M-am convins încă o dată cât de frumoşi la chip şi la suflet sunt oamenii noştri. Păcat că nevoile i-au împrăştiat în lumea mare, dar e minunat că nu i-au doborât", îşi completează soţia Valentin Dragomir.

Italienii, încântaţi de moldoveni

Printre spectatorii veniţi la sărbătoarea moldovenilor au fost şi cetăţeni români, ucraineni, ruşi, dar şi italieni. Au rămas cu toţii încântaţi de felul cum ştiu a se veseli conaţionalii noştri, chiar şi departe de baştină. „Vin cu plăcere de fiecare dată la evenimentele organizate de Asociaţia culturală «Dacia». Sunt importante pentru ca emigranţii să-şi păstreze cultura, iar italienii să-i cunoască mai bine pe cei veniţi. Astfel procesul de integrare va fi mult mai uşor", spune Vittorio Giorgi, preşedintele Asociaţiei culturale „Uniunea Regiunilor Istorice Europene" din Roma.