GALERIE FOTO Istoria, sub lama buldozerului
0
De la independenţă încoace, am reuşit să-i întrecem chiar şi pe sovietici la distrugerea centrului istoric al Capitalei, spun specialiştii. Sunt nevoiţi tot mai des să lupte cu maşinile ce fac una cu pământul mărturiile epocilor trecute.
Cel mai recent caz în care istoricii s-au ciocnit de ignoranţa autorităţilor şi a agenţilor economici a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute. Compania Urban Construct şi-a propus să înalţe lângă Biserica Armenească din strada Piaţa Veche un bloc cu zece etaje. În timpul lucrărilor de construcţie, la o adâncime de câţiva metri, arheologii au dat de urmele unor vechi edificii din perioada medievală şi cea premodernă. Încăpăţânaţi, şefii firmei au trecut cu vederea recomandările specialiştilor, care urmau să suprevegheze lucrările de pe şantier, şi au distrus importante mărturii de acum câteva secole.
„Sâmbătă, firma a decis să demoleze zidurile descoperite acolo, iar muncitorii au nivelat totul cu lama buldozerului.
Munca arheologilor a fost ştearsă. Ca şi în multe alte cazuri, vom sesiza Procuratura", povesteşte Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din cadrul Ministerului Culturii. Ne-am întrebat ce şanse sunt ca vinovaţii să fie traşi la răspundere, când în Chişinău zeci de edificii istorice sunt făcute tot mai des una cu pământul. Iată câteva cifre. Reprezentanţii agenţiei au depus la Procuratură 32 de sesizări. În cazul a 16 dintre acestea oamenii legii au decis că nu e loc de dosar penal, zece au rămas fără vreun răspuns, trei au fost examinate în instanţă şi doar un singur caz a fost câştigat la Curtea Supremă de Justiţie.
„După 29 de luni de activitate, mi-am dat seama că este o consecinţă a mentalităţii noastre. Nu înţelegem valoarea unui monument. Nu avem o atitudine responsabilă faţă de acest domeniu şi voinţă să schimbăm lucrurile", susţine Ion Ştefăniţă. „Fiecare şantier nou duce la distrugerea oraşului. De la independenţă încoace am reuşit să-i întrecem chiar şi pe sovietici la ruinarea centrului istoric", este de părere şi Sergius Ciocanu, cercetător ştiinţific superior la Institutul Patrimoniului Cultural de la Academia de Ştiinţe. Astăzi, în multe din aceste clădiri care stau să cadă, păşim printre seringi, scânduri şi copaci care au reuşit să răsară printre dărâmături.
AFACERI PE RUINE
De ce n-am putea să savurăm o cafea pe terasa unei clădiri de epocă, aşa cum se întâmplă la Paris sau Roma, unde afacerile înfloresc chiar şi „pe ruine"? „Acolo businessul se dezvoltă în armonie cu istoria şi cultura. Europenii ştiu că n-au dreptul să intervină în faţade şi înţeleg că afacerea ar putea fi mai atrăgătoare prin autenticitatea sa", explică Ştefăniţă. „Avem legi bune în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului, dar nu sunt respectate. Apărăm statuia lui Lenin, dar ignorăm monumente care au secole. Am ajuns să luptăm cu morile de vânt. Vom rămâne fără istorie şi nu vom mai putea apela la trecutul nostru", crede Ion Tentiuc, şeful Sectorului Arheologie Antică de la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie. Autorităţile ridică neputincioase din umeri. „Avem legi, se întocmesc procese verbale, sunt prevederi chiar şi în Codul Penal, dar, cu părere de rău, instanţele de judecată nu emit hotărâri ce-ar spune că noile construcţii trebuie demolate sau să fie restabilite edificiile care au fost distruse", comentează Radu Blaj, arhitectul şef interimar al Chişinăului.
Vor Poliţie de patrimoniu
Ion Tentiuc, şeful șeful Sectorului Arheologie Antică de la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie, spune că, deşi avem legi bune care ar trebui să ne apere patrimoniul istoric, am avea nevoie şi de Poliţie specializată pe acest domeniu. „De exemplu, în cazul incidentului de lângă Biserica Armenească poliţiştii au documentat arheologii care lucrau pe şantier, în loc să se ocupe de persoanele care încalcă prevederile legale. Din păcate, nu întotdeauna cei care poartă epoleţi cunosc legile din acest domeniu", comentează Ion Tentiuc.
Se încarcă comentariile...
