EXCLUSIV Libia: Corespondenţă specială pentru Adevărul Moldova. Moaşa Tamara Ţinea, din Criuleni: „Suntem ostatici în război“

Tamara Ţinea din oraşul Criuleni, care lucrează de opt ani ca moaşă într-un spital din Libia, este blocată alături de alte şapte cadre medicale plecate de la noi din ţară. Femeia, care munceşte în Mizdah, localitate aflată la 300 de kilometri de Tripoli, este disperată că nu se poate întoarce acasă, după ce spaţiul aerian a fost blocat.

Moldoveanca Tamara Ţinea din Criuleni lucrează de opt ani ca moaşă la spitalul Mizdah, localitate situată la 300 de kilometri de capitala libiană Tripoli, unde se dau cele mai crâncene lupte. De câteva zile, femeia stă lipită de televizor şi se roagă ca bombardamentele să nu ajungă şi în oraşul ei. „Mă îngrozeşte ce văd. Mor oameni pe capete aici. Mă rog doar să nu atace şi oraşul nostru. Suntem aproape de pustiu şi aici nu există nimic valoros pentru care să lupte. Poate ne fereşte Dumnezeu şi rămânem în viaţă! ", spune Tamara, în vârstă de 52 de ani.

„SALVĂM CU TOŢII VIEŢI!"

Femeia a plecat în Libia printr-o firmă din Kiev, Ucraina. Din grupul de medici care lucrează la spitalul din Mizdah fac parte încă şapte moldoveni şi 37 de ucraineni.

În ultimele zile, cadrele medicale din Moldova îngrijesc şi victimele luptelor. „În localitate au fost mai multe confruntări între susţinătorii lui Gaddafi şi rebeli. Au fost aduşi oameni răniţi, unii aflaţi la un pas de moarte. Nu mai contează acum că eu sunt moaşă. Salvăm cu toţii vieţi! De două zile, de când a început războiul, aşteptăm de la un minut la altul să ne vină răniţi. Toţi angajaţii am fost trimişi la primirea urgenţelor", a declarat femeia, în exclusivitate pentru „Adevărul" Moldova.

Moaşa îşi planifica să se întoarcă acasă în această vară, ca să fie alături de fiica ei cea mică, aflată în pragul bacalaureatului. „Nu avem soluţii să plecăm. Aerportul internaţional din Tripoli este blocat, iar multe drumuri sunt închise. Ţinem legătura cu Ambasada Ucrainei din Tripoli. Suntem gata să plecăm", spune Tamara.

Foto: Galina, fata cea mare a familiei Ţinea, îngrijorată de soarta mamei/ Eduard Bâzgu

„Conducerea spitalului ne-a rugat să nu plecăm pentru că e nevoie de noi, atât pentru naşteri, care sunt foarte multe, cât şi pentru a fi de ajutor pe timp de război", adaugă femeia. Cu opt ani în urmă, când a părăsit Moldova, moaşa câştiga doar 700 de lei lunar la Spitalul din Criuleni. În Libia ea are un salariu de circa 600 de euro. Când a plecat, fiica ei cea mică avea doar 11 ani, iar cea mare, Galina, 15 ani. Acum Galina are 23 de ani şi peste câteva săptămâni va da naştere primului său copil.

„AUTORITĂŢILE NOASTRE NU FAC NIMIC"

„I-am spus: «Mamă, lasă tot şi vino acasă! Avem mare nevoie de tine!»", povesteşte, plângând, Galina. „Ne trebuie bani, dar vrem să vină acasă pentru totdeauna", spune Valeria, mezina familiei. Cele două fete cer autorităţilor din Moldova să se implice. „Alte ţări au pus la dispoziţie avioane şi vapoare pentru a-şi aduce cetăţenii acasă. Ai noştri nu fac nimic", mai spune mezina familiei.

Foto: Valeriu Ţinea, soţul femeii blocate în Libia, în casa neterminată din Criuleni/ Eduard Bâzgu

Soţul: „Sunt disperat! M-aş duce eu să o aduc!"

Valeriu Ţinea, soţul moldovencei blocate în Libia, este îngrijorat pentru Tamara. De când au început luptele, bărbatul o sună în fiecare zi pentru a vedea dacă este în viaţă. „Îmi e teamă că i se poate întâmpla ceva. O aşteptam de tot acasă în această primăvară. M-aş duce eu să o aduc dacă aş putea!", a spus bărbatul.

„ÎŢI VINE SĂ-ŢI IEI LUMEA-N CAP!"

Tot pentru a scăpa de sărăcie, Valeriu pleacă periodic la muncă în Rusia. El este şef de şantier şi are peste 20 de ani de experienţă în construcţii.

„Când vezi sărăcia asta, îţi vine să-ţi iei lumea-n cap. Trebuie să-i ajutăm pe copii să-şi termine studiile", spune bărbatul. După zece ani de navetă Criuleni-Chişinău, Valeriu a fost nevoit să lase Moldova pentru un salariu mai bun la ruşi. De mai bine de doi ani cei trei copii au rămas singuri la Chişinău. Acum 13 ani, familia Ţinea a început să construiască o casă la Criuleni, pe care, din lipsă de bani, nu a mai terminat-o. „De ce a plecat Tamara în Libia şi nu în Italia, unde pleacă toată lumea? Pentru că a fost mai ieftină plecarea. Atunci am împrumutat 1.200 de dolari", îşi aminteşte soţul moaşei de la Criuleni.