Dreptul la revoltă, în Est şi Vest

Igor Cașu este istoric şi editorialist Adevărul Moldova

Presa scrie în ultima vreme despre multe cazuri, din Est şi Vest deopotrivă, de încercări ale puterii de a limita dreptul la manifestaţii publice. Studenţii din provincia canadiană francofonă Quebec, de pildă, protestează deja de peste trei luni. În Canada chestiunile legate de educaţie, inclusiv instituţiile de învăţământ superior, ţin de prerogativa autorităţilor locale.

Protestatarii speră astfel să oblige guvernul provincial condus de Jean Charest să renunţe la intenţia de a majora taxa de şcolarizare de la 2.168 dolari canadieni la 3.793 în cinci ani sau 3.946 în şapte ani, adică cu 82%. Este o sumă exorbitantă, întrucât venitul anual mediu al unui student e de 12.000 dolari canadieni, iar minimul anual de existenţă în Canada se ridică la 16.000 dolari.

După unii, demonstranţii au avut deja câştig de cauză, guvernul lui Charest promiţând, pe 15 mai 2o12, că majorarea taxei de studiu la universitate va ţine cont de veniturile cetăţenilor. Alţii, printre care o parte bună a studenţilor rebeli, apropiaţi stângii, consideră că lupta trebuie să continue. Ceea ce ne interesează însă cel mai mult în acest caz e felul în care autorităţile din Quebec au încercat să gestioneze greva studenţilor. Astfel, s-au adoptat o serie de decizii care limitau dreptul la manifestare, instituindu-se şi amenzi usturătoare pentru studenţii rebeli. Acestea însă nu au avut sorţi de izbândă, până la urmă ajungându-se la negocieri care, se pare, vor pune capăt în timpul apropiat manifestaţiilor stradale din Montreal, cel mai mare oraş francofon din Canada.

În cealaltă parte a Atlanticului, în Rusia, au avut loc în ultimele luni numeroase manifestaţii stradale, mai ales la Moscova, care au avut drept obiect maniera în care s-au desfăşurat alegerile în Duma de Stat, în decembrie 2011, apoi felul în care a avut loc campania pentru alegerile prezidenţiale din martie. Reacţia autorităţilor a fost una care seamănă foarte mult cu cea din perioada sovietică. Consilierul pe securitate al lui Putin, Patruşev (fost şef FSB, moştenitorul KGB-ului), a învinuit, în bună tradiţie comunistă, puterile străine de aţâţarea la revoltă a ruşilor.

Mai mult, Putin a decis să introducă o lege specială care să descurajeze cetăţenii dornici să ia parte la demonstraţii împotriva puterii. Aceasta prevede amenzi mari pentru participanţi, mai ales pentru organizaţiile care vor iniţia manifestaţii: între 200.000 şi 300.000 de ruble în cazul în care nu vor fi înregistrate pagube la adresa sănătăţii sau proprietăţii private, sumă ce poate să ajungă şi la un milion de ruble, dacă acestea din urmă s-ar produce. Amenzile pentru funcţionarii publici vor fi mai piperate, de la 50.000-100.000 în primul caz şi 300.000-600.000 în cazul al doilea.

Totodată, amenda pentru persoane fizice se va situa între 10.000-20.000 de ruble şi 50.000-300.000 de ruble. Împotriva acestor stipulări s-au pronunţat reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare - ai Partidului „Rusia dreaptă", dar şi ai Partidului Comunist din Federaţia Rusă, precum şi opoziţia extraparlamentară - Serghei Mitrohin de la Partidului Iabloko. Liderul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski, susţinător din umbră al lui Putin, s-a exprimat în susţinerea legii sus-numite, deşi a admis că aceasta va limita drastic drepturile democratice în Rusia, aşa cum a fost în URSS până la 1988-1989.

Dacă legea va fi adoptată astăzi, 5 iunie, de Duma de Stat, vom asista la o consolidare a regimului autoritar al lui Putin, care va folosi şi abuza de acest cadru legal pentru a se răzbuna cu toţi adversarii politici. Modelul respectiv e unul diferit de cel pe care Canada a reuşit să-l evite, deşi şi acolo puterea a fost tentată să urmeze acelaşi traseu. Acolo, peste Atlantic, şi-a spus cuvântul cultura politică şi solidaritatea civică a comunităţii francofone din Quebec. În Rusia - este adevărat, miza protestatarilor a fost mult mai mare - puterea se bazează încă pe mecanismele uzitate cu vârf şi îndesat în perioada sovietică şi mult mai devreme: pe inocularea fricii şi ameninţarea cu represiune violentă pentru a înăbuşi voinţa populară.