Deșeurile electronice, bombe cu efect lent

În lipsa unor centre de colectare şi reciclare, oamenii aruncă unde apucă aparatele electrocasnice uzate

Moldovenii aruncă anual la întâmplare zeci de mii de aparate electrice, fără să-şi dea seama că acestea conţin substanţe nocive, care ajung ulterior în corpul uman, dăunându-ne grav sănătăţii. Fiind lăsate la voia întâmplării în păduri, pe marginea drumurilor sau lângă casă, acestea ne pun în pericol sănătatea.

Cercetători internaţionali au prelevat mostre de aer din cadrul unui complex de dezmembrare a echipamentelor electronice vechi din China. Rezultatele investigaţiilor au arătat că aceste deşeuri pot duce la apariţia maladiilor cardiovasculare şi chiar la cancer. Autorităţile din Republica Moldova îşi dau seama de efectele nocive ale gunoaielor ce provin din echipamente tehnice şi chiar ne sfătuiesc să le ducem la reciclare, fără însă a propune soluţii. Edilii Capitalei vorbesc de mai multă vreme despre colectarea separată a res-turilor menajere. Cu câţiva ani în urmă au fost instalate containere pentru hârtie, plastic, dar nu şi pentru cele electronice. Tudor Manev, director la Autosalubritate, ne-a confirmat că întreprinderea pe care o conduce nu face sortarea deşeurilor şi le duce pe toate într-o groapă comună.

LEGE DE FORMĂ
Corneliu Mârza, şef de direcţie la Ministerul Mediului, a declarat că deşi legislaţia prevede colectarea şi reciclarea gunoaielor toxice, inclusiv penalizarea celor care o încalcă, deocamdată la noi nu s-a avansat prea mult la acest capitol. „Ne-am pus ca scop să soluţionăm problema. Am elaborat o strategie naţională. Nu putem spune că am făcut paşi importanţi, dar acum intensificăm activitatea", a menţionat Mârza.

Un proiect de lege privind gestionarea deşeurilor electronice urmează să fie aprobat până la sfârşitul anului şi după aceea se vor face paşi concreţi, ne-a asigurat specialistul. Unele întreprinderi adună din proprie iniţiativă astfel de echipamente tehnice vechi. De exemplu, companiile de telefonie mobilă au în derulare campanii de colectare a telefoanelor mobile uzate. Pentru un aparat, oamenii pot primi şi până la 150 de lei. Astfel de acţiuni nu sunt însă şi pentru televizoare, frigidere şi monitoare de calculator, pe care oamenii continuă să le arunce pe unde apucă. „La noi nu se ocupă nimeni de deşeurile electronice. Acumulatoarele sunt adunate de o companie, dar tuburile televizoarelor şi cele de la computere nu sunt colectate. Nu există o întreprindere specializată în acest domeniu", a spus Vladimir Garaba, preşedinte organizaţiei teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova.

BECURILE CU MERCUR, ARUNCATE LA ÎNTÂMPLARE
Nu sunt colectate nici becurile economice care conţin mercur şi sunt mult mai nocive decât alte utilaje electronice. Vladimir Garaba a iniţiat o astfel de campanie cu opt ani în urmă. „Am adunat 180.000 de becuri pe care şi azi le ţinem în depozit. Ne-am oprit fiindcă nu am avut unde să le ducem", s-a plâns ecologistul. Singurii care adună becurile sunt angajaţii de la Lumteh. „Anul trecut am adunat 20.000 de becuri şi le-am dus la o întreprindere din Tighina. Am plătit câte trei lei pentru fiecare bec. Banii nu contează, însă, mult mai importantă e viaţa omului", a menţionat Nicolae Vereşco, director la Lumteh.

20 de milioane de tone de aparate electronice vechi sunt adunate anual în întreaga lume.

Ne afectează sistemul sangvin

Deşeurile electronice emană substanţe nocive precum poluanţii organici şi metalele grele. Acestea ajung în corpul uman prin inhalarea aerului contaminat. Vladimir Garaba spune că mercurul care poate fi găsit în unele utilaje este deosebit de nociv. „Nu intră în reacţie, nu se spală. Se concentrează în plante, în organismele animalelor şi influenţează astfel negativ asupra sistemului sangvin şi cel imunitar. Pe fundul gropilor de gunoi se adună cantităţi uriaşe de metale grele", atenţionează ecologistul.

„Marea debarasare", campanie în UE

Începând cu anul 2016, Uniunea Europeană va obliga ţările-membre să colecteze, recicleze şi reutilizeze cel puţin 85% din echipamentele electronice uzate. De asemenea, au fost impuse măsuri mai dure pentru prevenirea exportului de astfel de deşeuri în ţările în curs de dezvoltare, cea mai uşoară metodă de a scăpa de ele. România, fiind membră UE, este obligată să colecteze şi să recicleze anual 80.000 de tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Primele acţiuni au început însă înainte ca aceasta să intre în comunitatea europeană. La „Marea debarasare" cetăţenii au fost îndemnaţi să scoată în faţa caselor aparatele ieşite din uz după care angajaţii de la autosalubritate le transportau la centrele de colectare. Astfel de acţiuni sunt organizate cel puţin o dată pe an.

În Republica Moldova nici pomină de iniţiative de acest gen, neexistând nici măcar un loc special unde pot fi duse vechiturile. Ecologistul Vladimir Garaba spune că la noi oamenii se asigură că nu-i vede nimeni şi le aruncă peste tot. „Dar asta se întâmplă deoarece nu există un loc special amenajat pentru aşa ceva", susţine Garaba. „În prezent există un întreprinzător străin care ar vrea să investească în acest domeniu. Am avut primele discuţii. Antreprenorul pare destul de interesant, dar încă nu am avut negocieri directe", a mai spus ecologistul.