Dangăt românesc la Camâşovca, după patru decenii. Vezi GALERIILE FOTO!

Într-o localitate din sudul Basarabiei istorice, care se află în prezent în regiunea ucraineană Odesa, a fost sfinţită sâmbătă singura biserică ortodoxă românească din această ţară. Ceremonia a fost supravegheată de zeci de miliţieni, iar mai mulţi jurnalişti au fost împiedicaţi de vameşii ucraineni să ajungă la eveniment.

Camâşovca (cunoscut şi ca Frumuşica sau Hagi Curda, cum s-a numit anterior) este unul dintre cele 30 de sate româneşti din sudul Basarabiei, aflate astăzi în componenţa Ucrainei. Localitatea a intrat în atenţia autorităţilor din România şi Moldova din cauza conflictului religios de acolo. „Etnicii români din Camâşovca au dorit să construiască o biserică subordonată Mitropoliei Basarabiei, unde să se ţină slujbe religioase în limba noastră maternă, dar autorităţile ucrainene s-au opus cu înverşunare“, a spus Vasile Iordăchescu, epitrop al bisericii.

SOVIETICII AU DISTRUS VECHEA BISERICĂ ÎN 1979

Localitatea a rămas fără lăcaş sfânt în 1979. Autorităţile au demolat atunci biserica sub pretextul că ar fi în ruină. În loc au ridicat un monument al eroilor sovietici. Parohia, subordonată Mitropoliei Basarabiei, a fost reînfiinţată în 1995. „Autorităţile ucrainene n-au recunoscut parohia, motivând că Mitropolia Basarabiei nu era înregistrată nici în Republica Moldova. Singura parohie românească din Ucraina a fost recunoscută abia în 2003“, povesteşte părintele Anatol Cristea.

Click aici să vezi prima GALERIE FOTO!

La început, serviciile religioase se ţineau într-o cameră a blocului administrativ din centrul satului. Tot acolo, dar la alt etaj, oficia slujbe şi preotul Alexei Grecu, subordonat Mitropoliei Odesei. Bisericuţa românească improvizată a fost vandalizată acum câţiva ani, iar enoriaşii au fost bătuţi şi ameninţaţi. Preotul Anatol Cristea îşi aminteşte cu durere cum a fost legat de o maşină şi ameninţat că va fi târât până va muri, iar apoi i-a fost incendiat automobilul. Ulterior a fost expulzat, pe motiv că ar fi spion român, şi câţiva ani n-a avut voie să intre în Ucraina. A fost atacat şi părintele Anatol Curtev, venit în locul părintelui Cristea. Enoriaşii din Camâşovca spun că spiritele s-au liniştit în ultimul timp.

OAMENI SE POT RUGA ÎN LIMBA LOR

Biserica sfinţită sâmbătă poartă hramul „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel“. Slujba religioasă a fost oficiată de Înalt Prea Sfinţitul Petru, Mitropolit al Basarabiei, şi un sobor de preoţi din Moldova. La eveniment a participat deputatul Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, parlamentarul moldovean Gheorghe Brega, Nicolae Popa, secretar general al Consiliului Mondial Român, reprezentanţi ai Consulatului României în Ucraina, studenţi.

Nicolae Popa, a cărui familie a donat o mare parte din suma necesară pentru construcţia lăcaşului, a fost răsplătit pentru fapta sa cu Crucea Mitropoliei Basarabiei. „Am fost compleşit de emoţii când am văzut în biserică bătrâne, fără dinţi în gură, cântând. Dacă aceşti oameni pot să se roage în limba lor, biserica şi-a îndeplinit misiunea, iar intervenţia noastră financiară a dat roade de necrezut“, a spus Nicolae Popa. Atmosfera de sărbătoare a fost întregită de evoluţia ansamblului de copii „Dor basarabean“, din satul vecin, Utconosov.

„UCRAINENILOR LE ESTE TOTUNA DE NOI“

În Camâşovca sunt 3.600 de locuitori, 98% fiind etnici români. Când l-am întrebat însă pe primarul Mihai Dreglea cum se simte o comunitate de români în Ucraina,  a ţinut să precizeze că ei sunt moldoveni. Majoritatea locuitorilor vorbesc o română presărată cu rusisme. Pensionara Maria Tricolici ne-a spus că odraslele lor nu au viitor dacă învaţă în română, de aceea pe nepoata sa au dat-o la o şcoală ucraineană ca să-şi poată continua studiile în Ucraina.

Click aici să vezi cea de-a doua GALERIE FOTO!

Primarul Mihai Dreglea s-a plâns că autorităţile ucrainene nu le acordă atenţie. „Le este totuna de noi. Parcă nici n-am exista“, afirmă edilul, care crede că spiritul naţional ar putea dispărea. „În ultimii ani, au fost deschise câteva clase cu predare în limba ucraineană, iar în clasele moldovenşeti multe discipline sunt predate în ucraineană“, a spus Mihai Dreglea. „Peste câţiva ani vor dispărea clasele moldoveneşti. Încetul cu încetul am putea uita şi obiceiurile, şi cultura noastră“, a oftat primarul.

Frumuşica, Hagi Curda, Camâşovca

Camâşovca este un sat din raionul Ismail, regiunea Odesa. Când localitatea a fost ocupată de turci şi tătari, din Frumuşica, precum se numea atunci, s-a transformat în Hagi Curda, denumire folosită de mulţi şi în prezent. După Unirea Basarabiei cu Romania la 27 martie 1918, Hagi Curda a făcut parte din componența Romaniei. În 1947, sovietici i-au dat o altă denumire, Camâșovca.

Românii, reţinuţi la vamă de ucraineni
    
Un grup de jurnalişti şi studenţi din România a fost împiedicat de vameşii ucraineni să asiste la sfinţirea bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Camâşovca. Cele trei autocare cu cetăţeni ai României au fost ţinute în vamă aproape cinci ore, sub pretextul că nu este curent electric. Unul dintre microbuze a fost verificat cu mare atenţie de grăniceri și serviciile speciale.
Doi jurnaliști, de la „Jurnalul Naţional“ şi Radio România Actualităţi, s-au ales cu interdicţii în pașapoarte şi nu au voie să intre în Ucraina doi ani. Pasagerii au fost fotografiaţi de o persoană.

Citeşte cele mai noi ştiri din Republica Moldova pe Adevarul.md