Cum ne protejăm de infractorii virtuali

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nu vă păstraţi economiile pe carduri bancare şi evitați să publicaţi informaţii personale pe rețelele de socializare. Moldovenii ştiu prea puţin despre pericolul care-i pândeşte pe internet, iar procurorii spun că numărul crimelor cibernetice creşte de la an la an. Mai multe detalii în interviul acordat de Veaceslav Soltan, procuror-şef al Secției tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul inf

Adevărul: Ce-ar trebui să ştie o persoană atunci când îşi face un cont pe o reţea de socializare?

Veaceslav Soltan: În general, ar fi bine să fim cât mai rezervați. De ce să oferim date exacte despre noi, când am putea fi mai moderați? De multe ori depinde însă de statutul persoanei. Dacă e vorba despre un politician, ar fi bine ca acesta să evite postarea prea multor poze. Sunt mulţi răufăcători care-şi creează conturi din numele lor. Apoi informațiile pot apărea pe site-uri ca muligambia.com, unde administratorii au uitat de bunul simț.

Cât de des cad moldovenii pradă şmecherilor de pe internet?

Se întâmplă tot mai frecvent. De exemplu, mulţi folosesc reţelele de socializare pentru a-şi găsi jumătatea. Dar nu este o idee prea bună. În Moldova nu avem o lege care ne-ar proteja în acest sens, spre deosebire de țările Uniunii Europene. Sunt persoane care-şi caută victime pentru traficul de copii sau chiar de organe. Mai mult, unii colectează date personale pentru a obţine un credit bancar virtual. Iată de ce e bine să fim cu ochii în patru atunci când legăm prietenii pe internet.

Apropo de politicieni şi funcţionari, aveţi multe plângeri din partea lor?

Destule. Am avut cazuri când poştele electronice ale unor funcţionari au fost sparte, iar din numele lor au fost expediate mesaje prin care se solicitau bani pentru rezolvarea anumitor probleme.

Crima cibernetică nu înseamnă doar rețele de socializare. Se „fură" foarte multe filme, muzică, programe...

Da, am avut şi cazul Torrents. Problema a fost parțial rezolvată în ceea ce priveşte autorii moldoveni. Dar furtul continuă. Pericolul este că astfel de site-uri pun la dispoziţie filme ale companiilor străine, care produc pelicule de Oscar. Norocul nostru e că până acum n-am fost atacați în instanță de nicio casă de producție importantă. Dacă se vor plânge, am putea fi atacaţi la CEDO şi obligaţi să achităm prejudicii imense. Şi încă ceva, 95% din softurile din țara noastră sunt piratate. Moldovenii nu înțeleg că pentru un computer îţi trebuie un program licenţiat, care trebuie cumpărat.

Se fură tot mai des şi banii de pe cardurile electronice.

Adevărat. În ultimul timp se vorbeşte mult despre plățile cu cardul şi prea puțin despre protejarea clienților. Ați putea nici să nu observați când veți rămâne fără bani. Sfatul nostru e să nu păstraţi sume mari pe card. Sunt multe magazine sau restaurante unde nu vi se solicită codul cardului. Să ştiți că nu e bine. Codul PIN îl introduceţi doar dumneavoastră. Dacă baza de date a localului va fi spartă, riscaţi să rămâneţi fără bani.

Şi ce-ar trebui să facem când ne pomenim într-o astfel de situație?

Telefonați la 22-34-54. Aceasta este linia fierbinte a Procuraturii Generale care recepționează informația privind crimele cibernetice.

Cât de pregătiţi sunteți pentru investigarea acestor crime?

Secția pe care o conduc a apărut în 2010. În afară de mine, mai sunt doi procurori şi un specialist. Pentru lumea reală există o procuratură întreagă, pentru cea virtuală este doar secţia noastră. Dacă ofiţerii şi procurorii fac o anchetă bună, iar judecătorul nu cunoaşte detalii şi terminologia, munca noastră ar putea fi egală cu zero. Acum vrem să creăm un centru pentru investigarea crimelor cibernetice. Am elaborat conceptul instituției şi am propus modificarea şi adoptarea mai multor legi în cadrul reformei Justiției. Suntem în aşteptarea unui răspuns din partea parlamentarilor.

Assange de Moldova, amendat

În 2011, procurorii au pornit 41 de cazuri privind infracţiunile cibernetice. Tot anul trecut, în vizorul oamenilor legii a ajuns şi studentul Grigore Diviza, cunoscut ca Assange de Moldova. El a publicat pe blogul său informaţii cu caracter personal ale unor politicieni şi oameni de afaceri din baza de date a Fiscului. Tânărul s-a ales doar cu amendă.

Cât despre rețelele de socializare, procurorii spun că deşi Facebook este cea mai mare, cu un potenţial de 800 de milioane de utilizatori, aceasta este campionul la critici când este vorba despre securitatea internauților.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite