Criza bate caritatea: nu donăm, că nu avem

Potrivit studiilor recente, moldovenii nu sunt prea darnici

România, Ungaria sau Polonia sunt doar câteva țări unde cetățenii pot ajuta organizațiile neguvernamentale donând procente din impozitul plătit la stat. O astfel de propunere a fost lansată şi în Republica Moldova, însă nu a ajuns lege pentru că am intrat în criză.

În 2008, Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a societăţii civile pentru 2009-2011. Pentru aplicarea ei, urma să fie elaborat şi adoptat un pachet de acte legislative, ce ar fi reglementat posibilitatea ca moldovenii să direcţioneze organizaţiilor 2% procente din impozitul pe venit. Strategia însă a rămas doar pe hârtie până anul trecut, când a şi expirat termenul.

„A fost creat un plan de acţiuni care nu a fost aprobat, deşi a fost discutat de mai multe ori şi în AIE 1, şi în AIE 2. La Guvern ne-au spus că am intrat în criză financiară şi că am întârziat: politica fiscală pentru următorii doi ani a fost deja aprobată şi nu poate fi modificată", explică Serghei Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO).

Un alt motiv ce a dus la tergiversarea adoptării proiectului este şi reticenţa funcţionarilor de la Ministerul Finanţelor şi al Economiei, susţin ONG-iştii. „Se speculează că vor fi cheltuieli atât de mari, încât va avea de suferit bugetul de stat. Este o premiză greşită. Vorbim de cel mult 20-30 de milioane de lei. Este o sumă mică pentru un buget de miliarde", dezminte Serghei Ostaf.

În 2011, repezentanţii societăţii civile au hotărât să elaboreze o altă strategie pentru anii 2012-2015, ce va pune accent pe aspectele fiscale şi financiare. Prin decizia preşedintelui Parlamentului, au fost create trei grupuri de lucru, formate din 15 persoane, care lucrează asupra noului document. „Acum strategia va avea un plan de acţiuni integrat şi votat de Legislativ. Nu vom mai lăsa Guvernul să aprobe un program de aplicare. Învăţăm din practicile anterioare", conchide directorul CReDO.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi al Economiei evită să ofere informaţii referitoare la această iniţiativă, invocând faptul că nu sunt ei iniţiatorii. „Vom face un studiu şi vom veni cu o părere concretă în perioada următoare. Proiectul ar trebui să fie puţin diferit faţă de cel vechi, dacă admitem că inflaţia a crescut şi că societatea civilă se dezvoltă", declară Boris Harea, consultant pentru comunicare la Ministerul Finanţelor.

„Ne-ar fi de mare folos"

Activiştii spun însă că banii donaţi de moldoveni le-ar asigura o bună parte din cheltuieli. „Dacă acest proiect de lege va fi aprobat, donaţiile din impozit ar acoperi 30-40% din cheltuielile noastre. Ne-ar fi de mare folos, având în vedere că în proporţie de 90% suntem asiguraţi din proiecte", spune Igor Mereacre, directorul executiv al asociaţiei „Motivaţie".

„Deocamdată, oamenii ne pot ajuta lăsând bani în boxele instalate prin oraş. Adunăm o dată la trei luni 3.000-4.000 de lei", afirmă Victoria Morozov, PR managerul asociaţiei „Prietenii Copiilor".

O normă similară le permite ONG-urilor de peste Prut să-şi asigure bugetul minim de funcţionare. „Sunt mulţi oameni care sunt gata să facă acest act de caritate, pentru că banii oricum merg la stat. Din ei, ne permitem să organizăm mai multe campanii de informare. De exemplu, filiala noastră de la Braşov a primit peste 27.000 de euro în 2011 prin această lege", explică Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.

Donații prin terminale

Acum organizaţiile neguvernamentale fie acumulează cu ajutorul cutiilor amplasate în magazine, fie recurg la noi modalităţi de colectare a banilor - plata prin terminale. „De fiecare dată când își achită facturile sau își suplinesc contul la mobil, oamenii pot să ne ajute. Deocamdată, adunăm niște sume mici, 200-250 de lei pe lună. Îi folosim la reparaţii minore, cumpărăm un lacăt sau tencuim pereţii. Însă firmele care prestează aceste servicii solicită 10-15% din banii donaţi", explică Igor Mereacre, directorul executiv al asociaţiei „Motivaţie".