Constructorii și piloții au cele mai riscante meserii

Muncitorii din Chișinău lucrează la înălțime fără echipamente de protecție

În timp ce muncitorii nu sunt asiguraţi şi nu poartă echipamente de protecţie corespunzătoare, aviatorii și stewardesele se află la polul opus, cu cele mai bănoase despăgubiri.

Oamenii care lucrează pe şantiere, la înălţime, au cele mai periculoase meserii din Moldova. Acest fapt se datorează, pe de-o parte, ignorării normelor de protecţia muncii şi, pe de altă parte, valorilor daunelor suportate de către companiile de asigurări, în caz de accident. Pe lângă faptul că nu au riscurile acoperite de către angajatori, muncitorii nu respectă nici cele mai elementare norme de protecţie.

„Anul trecut, angajaţii noştri au fost asiguraţi. Acum, antreprenorul consideră că nu mai e nevoie, fiindcă se lucrează în apartamente şi la faţade", precizează Vasile Solonari, şeful unui şantier de pe strada Serghei Lazo. Acolo constructorii lucrează, pe timp de caniculă, la amenajarea apartamentelor. Stau pe schele metalice, la câţiva zeci de metri deasupra pământului şi se agaţă de balustrade, fără să poarte căşti de protecţie şi nici hamuri speciale pentru munca la înălţime.

DAUNE ÎN CAZ DE ACCIDENT

Conform datelor furnizate de companiile de asigurări, doar 3% din companiile de construcţii au încheiate poliţe pentru muncitorii angajaţi. „În cazul constructorilor despăgubim căderile de la înălţime, căderea obiectelor grele peste lucrători şi traumele rezultate din utilizarea tehnicii specifice. În funcţie de gravitatea leziunilor, daunele pot ajunge de la 20%, pentru fracturi şi comoţii, şi până la 100% din suma asigurată, când se ajunge la gradul I de invaliditate sau deces", precizează Natalyia Korchinska, şef asigurări de persoane la Grawe Carat.

La alte companii, muncitorii şi familiile acestora pot primi daune pentru deces, invaliditate permanentă sau traumatisme din accident. „În 2011 au fost înregistrate 1.500 de daune, pentru care am plătit 1,3 milioane de lei", susţine Veronica Cazacu, medic la compania Asito.
În topul celor mai bine asiguraţi sunt lucrătorii avia. Piloţii moldoveni de avioane destinate transportului de pasageri pot încasa între 80.000 şi 100.000 de lei de la asiguratorul contractat.

RISCURI DE POMPIER

Dă bine să fii pompier sau în trupele de ordine, dar e şi riscant. În cel mai rău caz, familia ta primeşte despăgubiri de la buget. Daunele variază în funcţie de leziuni, pierderea capacităţii de lucru, vechimea în muncă, funcţia şi gradele de pe epoleţi. „În 2007 un pompier a murit la Soroca, după ce o butelie cu gaz a explodat lângă el. Era subofiţer. Familia lui a primit 239.000 de lei", spune Liliana Puşcaşu, responsabil de relaţiile cu publicul la Departamentul pentru Situaţii Excepţionale.

La carabinieri e altfel. „După lege, în cazul morţii violente a militarului în termen, celor întreţinuţi de el li se plăteşte o sumă unică echivalentă cu totalul salariului mediu anual pe zece ani, dar nu mai mic de nivelul mediu al salariilor anuale din ţară", menţionează Lucia Gnatiuc, ofiţer de presă al trupelor de carabinieri. Din calculele noastre reiese o despăgubire de 144.000 de lei. La această sumă se adaugă plata cheltuielilor de întreţinere pentru cinci ani şi o pensie de urmaş, după expirarea acestei perioade.

3% este ponderea angajatorilor din construcţii care și-au asigurat lucrătorii împotriva accidentelor.

Anul trecut, muncitorii noștri au fost asigurați. Acum, antreprenorul consideră că nu mai e nevoie.
Vasile Solonari
Şef de șantier

În 2007 un pompier a murit la Soroca. Era subofițer. Familia lui a primit 239.000 de lei, pentru zece ani.
Liliana Pușcașu
Departamentul
Situaţii Excepţionale

Muncitorii, primii la accidente şi decese

Anul trecut, cele mai grave accidente sesizate de Inspecţia Muncii au avut loc în agricultură şi silvicultură: 13 oameni au fost răniţi şi alţi 11 au murit în timpul serviciului.

Pe locul secund, au fost angajaţii din industria prelucrătoare, cu şapte răniţi în accidente de muncă şi nouă decedaţi, iar pe cea de-a treia poziţie se situează lucrătorii din construcţie, cu şapte oameni accidentaţi în timpul serviciului şi opt morţi pe şantier. La polul opus, în statistica inspectorilor de muncă, se află angajaţii din sănătate şi asistenţă socială, cu două accidente grave.

„Anul acesta, pe primul loc în ponderea accidentelor de muncă pe domenii se situează construcţiile cu trei oameni răniţi şi unul decedat, urmat de exploatarea carierelor subterane, cu două accidente grave şi o persoană moartă", precizează inspectorul Elena Bordei.

MĂSURI USTURĂTOARE

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a propus, câteva săptămâni în urmă, amenzi dure pentru angajaţii care nu respectă normele de protecţie în timpul lucrului. Astfel, persoanele fizice prinse că nu respectă normele de siguranţă a muncii ar putea fi sancţionate cu până la 2.800 de lei, iar angajatorii ar putea fi penalizaţi cu până la 9.000 de lei. Totodată, patronii care acceptă minori în condiţii de lucru periculoase pentru viaţă şi sănătate ar putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 2.000 şi 10.000 de lei.