Chişinău: Bani spălați pe şine

Un raport al Curţii de Conturi arată că la construcţia tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti statul a fost prejudiciat de circa un milion de euro. Oficialii instituţiei vor sesiza Procuratura Generală şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei despre încălcările descoperite.

Curtea de Conturi a constatat că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" a demarat lucrările de construcţie a liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti fără a avea documentaţia de proiect, însoţită de deviz de cheltuieli aprobat şi expertizat.

Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului a eliberat permisiunea de executare a lucrărilor fără a avea proiectul de construcţie a tronsonului de cale ferată. Specialiştii de la Curtea de Conturi susţin că lipsa unui proiect tehnic pune în pericol securitatea pasagerilor. În plus, s-a mai descoperit că au fost încălcate normele securităţii călătorilor prin faptul că la un kilometru de cale ferată au fost utilizate 1600 de traverse, nu 1840, precum se cuvenea, multe dintre ele fiind din lemn vechi. Pe 24 de kilometri de cale ferată au fost montate şine vechi, deşi au fost cumpărate şine noi pentru întreg tronsonul.

Contrar prevederilor legale, la indicaţiile Agenţiei „Moldsilva", Întreprinderea de Stat „Silva-Sud", a decis transmiterea „sub construcţia liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti" a 37 hectare de teren forestier, în lipsa unei Hotărâri a Guvernului.

ŞI LEGISLAŢIA MEDIULUI
A FOST ÎNCĂLCATĂ
Potrivit lui Valeriu Ciubuc, viceministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, lacunele descoperite trebuie înlăturate de urgenţă pentru a putea finaliza acest proiect. Corneliu Mârza, viceministru al Mediului, a constatat că la construcţia căii ferate a fost încălcată flagrant şi legislaţia de mediu.

Acestea sunt doar câteva din concluziile Curţii de Conturi, care a făcut publice, vineri, rezultatele finale ale Raportului privind corectitudinea utilizării banilor şi a patrimoniului public la construcţia tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti din 2007 şi până în primul semestru al anului 2010.

Costul total al proiectului este de 832 de milioane de lei. Până în prezent, s-au efectuat lucrări de 500 de milioane de lei. Tronsonul de cale ferată a fost construit în lunca Prutului şi are 50 de kilometri.

"A fost procurată şină nouă, peste 47 de kilometri,
însă doar jumătate a fost folosită la tronson.
Vladimir Potlog
Curtea de Conturi

Cel mai costisitor proiect al guvernării comuniste

Construcţia căii ferate Cahul-Giurgiuleşti a început în 2007, în ajunul alegerilor locale. A fost cel mai costisitor proiect al guvernării comuniste. Lucrările au început cu grave încălcări de lege. Guvernul a decis ca de lucrările tronsonului să se ocupe Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" (CFM), fără a organiza licitaţie de selectare a antreprenorului.

CFM, la rândul ei, la fel fără a organiza licitaţie, a încheiat contracte de antrepriză cu mai multe întreprinderi, printre care era şi „Moldconstruct Market", unde miliardarul Oleg Voronin deţine funcţia de economist. În urma verificărilor făcute de Curtea de Conturi, s-a constatat că „Moldconstruct Market" a câştigat trei milioane de euro din construcţia tronsonului de cale ferată.

În primul an de exploatare al acestui segment de cale ferată, CFM a obţinut un profit de nouă milioane de lei. Potrivit calculelor noastre, banii investiţi vor putea fi recuperaţi în 80 de ani.

Calea ferată trece prin loturile a 537 de locuitori din raionului Cahul. Deoarece mulţi dintre ei nu au dorit să vândă pământurile, în 2008 Parlamentul a adoptat Legea privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie a liniei de cale ferată Cahul-Giugiuleşti. Astfel, a început procedura de expropriere cu silita. Unii oameni au atacat în instanţa de judecată această modalitatea prin care au fost deposedaţi de proprietate şi sunt dispuşi să ajungă până la CEDO. Atunci, deputaţii din opoziţie au atras atenţia comuniştilor la încălcările ce se comiteau, dar nu au fost întreprinse acţiuni concrete pentru a corecta lacunele proiectului.

Banii investiţi în calea ferată
vor putea fi recuperaţi în 80 de ani