Bombă cu ceas pe râul Nistru

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Poluarea râului Nistru începe în Ucraina şi continuă pe teritoriul Republicii Moldova
Poluarea râului Nistru începe în Ucraina şi continuă pe teritoriul Republicii Moldova

Deşeurile de la fabricile de îngrăşăminte din Ucraina, dar şi substanţele chimice ce ajung în râu de la depozite de chimicale de pe vremea URSS ar putea duce în orice clipă la o catastrofă ecologică de proporţii, atrag atenţia savanţii de la Academia de Ştiinţe.

Dezastrul ar putea avea urmări grave pentru moldovenii care irigă pământurile cu apă din Nistru, dar şi pentru sănătatea oamenilor, mai ales că mulţi o şi beau. Riscul catastrofei ecologice există de mai mulţi ani. În anul 2008, bunăoară, în timpul inundaţiilor în interiorul minei de deşeuri chimice din localitatea Kalush (Ucraina) au pătruns 500.000 de metri cubi de apă. Specialiştii au încercat să pompeze apa de acolo, dar nu au reuşit şi au abandonat lucrările. Experţii noştrii au aflat de acest pericol recent.

Săptămâna trecută, Centrul pentru Drepturile Omului a emis un comunicat în care atrăgea atenţia că „mina de 150 de metri adâncime, care pe timpul URSS era furnizor de chimicale, a devenit neîncăpătoare pentru deşeurile extrem de toxice depozitate aici. Din cauza supraîncărcării acesteia, barajele instabile de stocare ar putea ceda". Ieri, savanţii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei au reluat subiectul, cerându-le şefilor ţării să abordeze problema la nivel oficial.

NU GĂSESC LIMBAJ COMUN

„Am încercat timp de zece ani să găsim limbaj comun cu deputaţii din Ucraina, dar nu prea au fost receptivi. Îmi explicau că pentru ei prioritar este râul Nipru, iar Nistru prezintă interes doar pentru hidrocentrale. O astfel de atitudine este total eronată. Dacă nu va fi preîntâmpinată catastrofa, mai multe oraşe vor rămâne fără apă. Poate sunt prea dur faţă de vecinii noştri, dar altfel nu putem salva râul Nistru", a declarat Ion Dediu, membru corespondent al AŞM.

Savantul a amintit de catastrofa din 1983, când a cedat barajul unui combinat de pesticide. „1,5 milioane de deşeuri au pătruns în râu. Am putut salva situaţia pentru că lentila cu apă sărată s-a plasat pe fundul râului. Acum însă catastrofa poate fi de proporţii mult mai mari", şi-a exprimat îngrijorarea şi Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de Chimie.

Cercetătorul a menţionat că pe Nistru, pe teritoriul ucrainean, sunt foarte multe fabrici de producere a îngrăşămintelor pe bază de potasiu, iar toate deşeurile ajung în râu. „Cel mai grav este că tot ce ţine de producerea acestor îngrăşăminte constituie secret de stat. Dacă cercetătorii moldoveni ar vrea să se deplaseze la faţa locului pentru a monitoriza situaţia, vor fi consideraţi spioni", a adăugat Tudor Lupaşcu.

80% DIN FAUNA RÂULUI A DISPĂRUT

Academicianul Boris Găină a vorbit despre impactul negativ pe care îl poate avea apa poluată în agricultură. „Suntem într-o perioadă de secetă profundă. 80% din terenuri sunt irigate cu apă din Nistru. Mărirea miniralizării apei va provoca o salinizare catastrofală a terenurilor care vor fi irigate cu această apă", susţine savantul.

„Starea ecologică a râului este catastrofală. Cu regret, temperaturile şi regimul hidrologic au dus la dispariţia a 80 de specii de peşti. Iarna râul nu îngheaţă. Din Ucraina apa vine cu temperatura de 9 grade Celsius şi iarna, şi vara, ceea ce constituie un şoc termic pentru mediul acvatic. Procesele de auto-epurare ale acestui ecosistem sunt la limită", a declarat Elena Zubcov, de la Institutul de Zoologie.

CONFERINŢE PARALELE DESPRE ACELAŞI SUBIECT

Oamenii de ştiinţă de la Chişinău preconizează ca în luna noiembrie să organizeze o conferinţă la care să-i invite şi pe specialişti din Odesa, oraş care la fel se alimentează cu apă din Nistru. Presa din Ucraina a anunţat zilele trecute că şi la ei este planificată o conferinţă similară în luna noiembrie. În timp ce savanţii vorbesc despre mina din Ucraina ca fiind o bombă cu ceas, autorităţile moldoveneşti stau liniştitite şi ne asigură că totul e în regulă. Ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, susţine că nu a primit nicio sesizare din partea părţii ucraineşti că ar exista vreun pericol la Kalush şi că lucrurile nu trebuie exagerate. „Din 2009 şi până în prezent verificăm şi permanenţă calitatea apei din Nistru", a spus oficialul, adăugând că singurul lucru care-l poate face e o interpelare către autorităţile din Ucraina şi să stabilească ce măsuri pot întreprinde împreună.

BEM APĂ DIN NISTRU

În jur de două milioane de oameni din Moldova şi Ucraina consumă apă din Nistru. Dacă se va produce o catastrofă ecologică, vor rămâne fără sursă de apă potabilă oraşele Camenca, Tiraspol, Odesa şi Chişinău. 98% din populaţia Capitalei bea apă din Nistru.

Savanții ucraineni nu sunt la fel de îngrijorați

Pentru soluţionarea problemei sunt necesare 3,5 miliarde hrivne. Guvernul ucrainean, în 2010, a acordat doar 500 milioane. Presa din ţara vecină a scris că o parte din fonduri au fost folosite ineficient, iar o alta a dispărut. „Într-adevăr, profesori de la Ivano-Frankovsk afirmau că în curând mineralizarea lacului va ajunge la 400 g/l, apa va pătrunde în fântâni şi totul din jur va pieri.

Dar aceste lucruri se spuneau doar cu un singur scop: pentru a ajuta autorităţile să obţină mai multe mijloace la efectuarea lucrărilor ulterioare", a declarat, pentru portalul ucrainean ecology.ks.ua, Anatoli Gaidina, director executiv al Secţiei materii prime miniere de la Academia de Ştiinţe Miniere a Ucrainei. Specialiştii de la Academia de Ştiinţe Miniere au demonstrat că stratul superior al orizontului freatic va rămâne apă dulce şi nu va prezenta pericol pentru mediu.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite