Angajatori, caută 15 mii de muncitori în toată ţara

Mai mulţi şefi de întreprinderi din domeniul industriei uşoare susţin că se confruntă cu un deficit acut de personal. Cei peste 80 de mii de şomeri moldoveni fie refuză oferta, fie nu reuşesc să ţină pasul cu ritmul de muncă din fabricile private. Astfel, mulţi afacerişti pierd contracte importante.

Întreprinderile din domeniul industriei uşoare asigură în prezent mai mult de o pătrime din exporturile de mărfuri din Republica Moldova, depăşind la acest capitol industria vinurilor. Acestea însă se confruntă cu o acută criză de cadre. Potrivit datelor Patronatului din industria uşoară, întreprinderile au nevoie de cel puţin 15.000 de muncitori.

Fiodor Iacovlenco, directorul general al fabricii „Zorile", unul dintre cei mai mari producători de încălţăminte din Republica Moldova, spune că la ora actuală ar avea nevoie de cel puţin 500 de muncitori pentru a face faţă comenzilor venite de la diverse companii. „Unii politicieni au promis în campania electorală că vor crea locuri de muncă. Întreprinderea noastră oferă aceste locuri de muncă, dar ne confruntăm cu problema că nu există doritori de a lucra", spune Iacovlenko.

„ANALFABEŢI" PROFESIONAL

Potrivit managerului, pe lângă faptul că e dificil de găsit muncitori calificaţi, mulţi moldoveni nu doresc să lucreze pentru salariile de trei-patru şi chiar cinci mii lei pe lună, pe care sunt gata să le ofere patronii. „Toţi vor să trăiască ca în Europa, dar puţini sunt gata să muncească ca acolo", afirmă Fiodor Iacovlenco.

Pe de altă parte, Pavel Axenti, director general al fabricii „Codreanca" din Călăraşi spune că şcolile profesionale, dar şi instituţiile de învăţîmânt superior cu finanţare de la buget pregătesc mai degrabă analfabeţi din punct de vedere profesional, decât muncitori sau specialişti calificaţi. „Când vin la fabrică, noi trebuie să-i instruim din nou pe aceşti absolvenţi. Unele şcoli profesionale pregătesc nu simpli muncitori, ci creatori de modă gen Slava Zaiţev. Noi însă avem nevoie de muncitori, care să aibă abilităţi de muncă, nu doar să cunoască teoria croitului", se arată revoltat directorul de la „Codreanca".

Cu problema deficitului de forţă de muncă s-a confruntat şi societatea „Artima". „Zilele trecute am refuzat oferta unei companii din Occident pentru producerea unei cantităţi importante de genţi din piele. Pentru a o executa aveam nevoie de încă 300-350 de muncitori, pe care nu-i puteam găsi pe piaţă", declară Alexandra Can, directorul general al SA „Artima". 

În opinia Alexandrei Can, e necesară adaptarea programelor de instruire a cadrelor profesionale la cerinţele pieţii muncii.
Şefii întreprinderilor din industria uşoară se arată revoltaţi şi de concurenţa neloială din partea firmelor care preferă să plătească angajaţii cu salarii „la negru".

Anatol Dănilă, cizmar, nu crede vorbelor directorilor de fabrici. „Aceştia promit multe, dar când ajungi să fii angajat, lucrurile se schimbă radical. Am o experienţă de muncă de 15 ani în calitate de cizmar şi am lucrat atât în Moldova, cât şi peste hotare - la fabrică dar şi la o simplă cizmărie. Prefer însă să nu depind de un director de fabrică şi să mă descurc de unul singur", afirmă Anatol Dănilă.

SOLUŢIA: CURSURI DE REPROFILARE

Ştefan Ierizanu, specialist la Direcţia implementarea politicilor de ocupare din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă explică problemele angajatorilor prin faptul că este dificil să găseşti muncitori la specialităţile solicitate. „Cel mai elocvent este cazul cusătoreselor şi cusătorilor. Muncitorii cu asemenea specialitate sunt foarte căutaţi, dar sunt puţini şomeri care ar dori să se înscrie la cursurile de perfecţionare ca mai apoi să se angajeze în câmpul muncii", declară Ştefan Ierizanu.

Specialistul spune că mulţi din şomerii care au absolvit cursurile de calificare profesională sunt de la sat şi nu au lucrat niciodată la fabrică. Potrivit lui Ierizanu în momentul în care sunt angajaţi, muncitorii veniţi din localităţile rurale nu sunt în stare să respecte normele cantitative de muncă şi, drept urmare, nu pot să aibă salarii de trei-patru mii de lei. Aceştia primesc lefuri de două ori mai mici.

Leonid Bujor, ministrul Educaţiei, spune că e la curent cu probelemele din domeniul pregătirii cadrelor profesionale. „Sistemul învăţământului profesional urmează a fi schimbat radical. Am elaborat un nou Cod al Educaţiei, proiectul căruia aşteaptă a fi aprobat în care va exista un capitol cu privire la pregătirea specialiştilor la solicitarea unor întreprinderi. În situaţia actuală trebuie să reieşim din legislaţia pe care o avem", declară Leonid Bujor.

Cât despre problemele concrete ale angajatorilotr, ministrul Educaţiei spune că la instutuţia pe care o conduce nu a venit nici o propunere concretă de colaborare din partea întreprinderilor, dar este gata oricând să le examineze.

MII DE LOCURI VACANTE

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la data de 10 decembrie 2010 erau înregistrate 4.077 locuri vacante. Principalele profesii pentru care sunt oferite locuri de muncă sunt: cusătorese, cusători - 1.317 locuri (cusătoreasă industria confecţiilor - 920, cusător industria uşoară - 380) şi asamblor - 555 locuri.