Ambasadorul Ucrainei la Chișinău: „UE este subiectivă în privinţa Republicii Moldova“

Şeful misiunii diplomatice a Ucrainei la Chişinău spune că în cadrul procesului de integrare europeană, ţările noastre sunt la acelaşi nivel. Asta în ciuda faptului că în prezent doar Moldova este lăudată.

„Adevărul": Cum descrieţi Ucraina de azi, la 21 de ani de independenţă, este suficient de democratică şi de matură?
Serhii Pyrozhkov: Nu pot spune că Ucraina a finisat procesul de democratizare, modernizare şi europenizare. Aceste priorităţi rămân pe agenda preşedintelui ucrainean, Parlamentului şi Guvernului. Cred că alegerile din toamnă vor da startul unei noi etape a procesului de democratizare şi modernizare a Ucrainei.

De ce europenii dau drept exemplu Republica Moldova atunci când vorbesc de reforme în ţările ce fac parte din Parteneriatul Estic?
Cu ceva timp în urmă, oficialii europeni menţionau Ucraina ca fiind lider în cadrul Parteneriatului Estic. Astăzi auzim de Moldova. Cred că e o părere mai mult subiectivă, dar scopul acestor declaraţii este să acorde un motiv în plus pentru ca ţara dumneavoastră să facă mai multe reforme şi să înregistreze progrese în acest domeniu. Dacă e să comparăm realizările Ucrainei şi Republicii Moldova în cadrul procesului de integrare europeană, în unele domenii Ucraina este pe poziţii de lider, iar în altele Moldova. De exemplu, Ucraina a finisat şi a parafat deja Acordul de Asociere cu UE şi cel de Liber Schimb. Moldova în schimb se află pe poziţii avansate în ceea ce priveşte introducerea paşapoartelor biometrice şi a finisat deja prima fază de liberalizare a regimului de vize. În esenţă, în procesul de integrare europeană suntem pe poziţii similare.

În ultimii ani, Ucraina a fost criticată de mai multe ori de către europeni din cauza îngrădirii libertăţii de exprimare şi chiar a fost comparată cu Belarus. Situaţia din ţara dumneavoastră este un impediment în cooperarea cu UE?
Declaraţiile au avut într-adevăr un impact important asupra opiniei publice. Însă Kievul este sensibil la astfel de declaraţii şi ne străduim să folosim critica în scopuri constructive. Vizita Angelei Merkel demonstrează prioritatea pe care o acordă cancelarul german Republicii Moldova. Această vizită va stimula şi Kievul în procesul de negocieri cu UE. Situaţia politică din Ucraina este deja influenţată de viitoarele alegeri parlamentare şi aceste discuţii politice nu de fiecare dată reprezintă starea reală a lucrurilor.

Cum vor vota cetăţenii ucraineni de pe teritoriul Republicii Moldova la alegerile din octombrie?
Potrivit legislaţiei ucrainene, secţiile de vot pot fi deschise numai pe teritoriul misiunilor diplomatice sau pe teritoriul bazelor militare ori locul de amplasament a militarilor ucraineni. Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a dispus deschiderea a două secţii de vot în Moldova, una pe teritoriul ambasadei şi alta la consulatul ucrainean de la Bălţi. Luând în consideraţie numărul sporit al cetăţenilor ucraineni care locuiesc pe malul stâng al Nistrului, este o prioritate pentru noi să le asigurăm acces liber la secţiile de votare.

Am avut întâlniri cu autorităţile de la Chişinău şi cu liderii de la Tiraspol, care ne-au spus că nu vor fi create niciun fel de impedimente în ziua votării. În Republica Moldova sunt 60.000 de cetăţeni cu drept de vot, iar 90% dintre aceştia locuiesc pe teritoriul regiunii transnistrene. Experienţa din anii trecuţi arată că cetăţenii participă activ la vot, chiar dacă trebuie să vină la Chişinău sau să meargă la Bălţi. Sperăm că şi în acest an va fi la fel. Desigur ar fi fost bine să fie deschise secţii de vot şi pe malul stâng al Nistrului, dar s-a decis că secţiile pe teritoriul Republicii Moldova vor fi instituite şi funcţiona în conformitate cu legea în vigoare.

Cum credeţi că a evoluat procesul de negocieri după schimbarea conducerii de la Tiraspol?
S-a relansat un dialog constructiv, care s-a soldat cu rezultate concrete. Mai mult, premierul Vlad Filat şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, sunt reprezentanţii unei generaţii de politicieni tineri, ceea ce creează baze noi pentru relansarea dialogului. Chiar şi faptul că ei se întâlnesc şi la teatru, şi la fotbal, şi au fost recent şi pe muntele Athos este un stimul bun pentru un dialog intensiv. Ucraina a susţinut mereu dialogul în formatul 1+1. Consider că este un element indispensabil pentru a trece la un stadiu avansat în procesul de negocieri.

În Ucraina există diverse păreri despre eficienţa negocierilor în problema transnistreană. Care dintre acestea reprezintă poziţia Kievului?
Cei care spun că acest conflict este imposibil să fie soluţionat sunt în minoritate. Trebuie să privim cu optimism la procesul de negocieri şi să folosim toate posibilităţile existente pentru a soluţiona acest conflict. Poziţia Ucrainei rămâne neschimbată. Noi susţinem că soluţionarea conflictului transnistrean poate fi doar cu păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu acordarea statutului special pentru regiunea transnistreană, respectând drepturile cetăţenilor de pe malul stâng al Nistrului.

Pe parcursul anului 2010 au fost demarcaţi 132 din cei 452 de kilometri ai frontierei noastre comune. Ce s-a făcut în acest an şi ce se va întâmpla cu segmentele-problemă?
În 2011 au fost demarcaţi 300 de kilometri şi în 2012 sperăm să finisăm procesul de demarcare a hotarului moldo-ucrainean. Acest fapt demonstrează că, chiar şi în condiţiile nesoluţionării conflictului transnistrean, am înregistrat succese semnificative la acest capitol.

Rada Supremă de la Kiev a adoptat recent un proiect de lege cu privire la politica lingvistică în Ucraina. În lista limbilor regionale şi minoritare au fost incluse limba română şi cea „moldovenească".

Această sintagmă nu a apărut acum, ci în 1996, când Ucraina a ratificat Carta europeană a limbilor regionale şi cea a minorităţilor naţionale. Pe 1 ianuarie în 2006, acest document a intrat în vigoare. Astfel, Ucraina a recunoscut 13 limbi regionale sau ale minorităţilor naţionale, vorbite pe teritoriul său, printre care moldoveneasca şi româna. Legea adoptată recent repetă doar sintagma care a fost inclusă în Carta europeană a limbilor regionale. Mai mult, acest proiect de lege a trecut expertiza Consiliului Europei, Comisiei de la Veneţia şi Înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţile Naţionale. Includerea limbii moldoveneşti în lista limbilor minorităţilor naţionale a fost condiţionată de faptul că, în conformitate cu datele ultimului recensământ, în Ucraina locuiesc aproximativ 260.000 de persoane care se identifică ca moldoveni. În plus, în Constituţia Republicii Moldova este clar stipulat că limba moldovenească este recunoscută ca limbă oficială.