„Abolirea vizelor ar diminua traficul de fiinţe umane“

Antonio Polosa spune că este în perioada de acomodare în Republica Moldova

Noul reprezentant al OIM în ţara noastră speră ca în scurt timp Chişinăul să finalizeze planul de acţiuni pe liberalizarea regimului de vize cu UE, fapt care va duce la minimalizarea efectelor migraţiei.

„Adevărul": Ce ştiaţi despre Moldova înainte să veniţi în misiune la Chişinău?
Antonio Polosa: Mulţi mi-au spus că este o ţară săracă, în care oamenii au salarii mici şi duc o viaţă dificilă. Dar am remarcat că cele spuse corespund adevărului doar parţial. Nu pot afirma că Moldova n-ar avea probleme. Ca orice ţară din fostă Uniune Sovietică, ea a suferit multiple schimbări atât pe plan politic, cât şi pe plan economic şi social. În rezultat, avem imaginea reală asupra faptului, că a devenit o ţară democrată cu aspiraţii şi obiective clare de a se integra în UE. În acelaşi timp se confruntă cu multiple dificultăţi, cum ar fi sărăcia, migraţia masivă a populaţiei, care au un impact major asupra dezvoltării.

Anterior aţi fost şef de misiune în ţări din Africa, dar şi în Norvegia. Cu ce diferă traficul de fiinţe umane din Moldova de celelalte regiuni?
Situaţiile sunt foarte diferite, însă probleme există atât în ţări dezvoltate, cum ar fi Norvegia, cât şi în cele mai puţin dezvoltate. În Ghana m-am confruntat cu problema traficului intern. Am avut o mulţime de provocări în combaterea sărăciei, ceea ce crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea acestui fenomen. Norvegia era o ţară de destinaţie, unde oamenii încercau să ajungă din diferite motive, iar fenomenul traficului de fiinţe umane a devenit mai nuanţat, oamenii erau traficaţi nu doar în scopuri sexuale, ci şi în scopul muncii forţate. În ce priveşte Moldova, sunt abia în perioada de acomodare.

Unele agenţii de voiaj lucrează pentru traficanţi

Din ce cunoaşteţi deja, care ar fi problemele cu care se confruntă Moldova la moment?
Una din dificultăţi este calitatea urmăririi penale a cazurilor de trafic. De asemenea, este nevoie de mai multe resurse şi de pregătire adecvată a specialiştilor din cadrul instituţiilor. Bineînţeles, trebuie continuată şi lupta împotriva corupţiei, pentru a asigura combaterea eficientă a fenomenului din partea tuturor actorilor implicaţi. Ea joacă un rol important. În Moldova avem cazuri, de exemplu, în care unele agenţii de voiaj lucrează pentru traficanţi.

Am putea implementa practici norvegiene de combatere eficientă a traficului de fiinţe umane?
În Norvegia există un plan de acţiuni de combatere a traficului de fiinţe umane, reînnoit în fiecare an. Această abordare a dus la schimbări semnificative, însă fenomenul a devenit mai muşamalizat. Chiar dacă populaţia este mai bine informată, fenomenul traficului de fiinţe umane persistă. Nu cred că trebuie să copiaţi sisteme aplicate în alte ţări, ci să le implementaţi pe cele existente deja şi să asiguraţi durabilitatea lor.

Credeţi că metodele de recrutare a traficanţilor
s-au schimbat în timp?
Fenomenul traficului de fiinţe umane se schimbă mereu. Metodele de recrutare s-au adaptat în funcţie de măsurile de prevenire şi combatere a fenomenului. Dacă câţiva ani în urmă durata exploatării victimei era de unu-doi ani, acum aceasta perioada s-a redus până la patru luni maximum. Condiţiile de exploatare au devenit mai „bune", victimele primesc sume mici de bani, au posibilitatea să comunice cu părinţii şi copiii, de asemenea, au o oarecare libertate de mişcare. Traficanţii sunt mai precauţi, nu mai mizează pe violenţă, ci pe presiunea psihologică. Una din problemele grave cu care ne confruntăm este nivelul scăzut de auto-identificare. Victimele nu-şi cunosc drepturile şi nu realizează că sunt vândute şi/sau exploatate. Multe nu ştiu că pot să apeleze la asistenţă şi protecţie. Mai recent, ne confruntăm şi cu fenomenul traficului intern în scopul exploatării sexuale, în special a minorilor.

Cum va influenţa liberalizarea regimului de vize fenomenul migraţiei, dar şi traficul de fiinţe umane?
Liberalizarea regimului de vize ar reduce semnificativ cazurile de trafic de fiinţe umane. Dacă oamenii vor avea posibilitatea să călătorească în mod legal, să ajungă în alte ţări, să câştige bani, iar apoi să revină în Moldova fără probleme, ei nu vor mai apela la reţele clandestine pentru documente de călătorie. Ar avea un impact pozitiv gestionarea migraţiei circulare şi sperăm că Moldova va putea implementa reformele necesare pentru a obţine acest regim.

În ce mod OIM colaborează cu autorităţile autoproclamate din partea stângă a Nistrului?
Nu avem o colaborare „oficială" cu aşa-numitele autorităţi de la Tiraspol, dar din 2004 organizaţia menţine o legătură strânsă cu societatea civilă din regiune. Noi suntem deschişi pentru a sprijini grupurile de lucru ale Guvernului Republicii Moldova în eforturile de a rezolva situaţia din stânga Nistrului. Faptul că încă mai există anumite neînţelegi nu trebuie să fie un obstacol pentru ajutarea sutelor de persoane din regiunea transnistreană care au fost traficate.

Care sunt planurile dumneavoastră pentru mandatul din Moldova?
Vom acorda susţinerea noastră în procesul de negociere cu UE a regimului liberalizat de vize, explorând noile posibilităţi pentru migraţia temporară a lucrătorilor moldoveni, fapt care va aduce beneficii atât migranţilor, cât şi ţărilor de destinaţie şi de origine. Vrem să minimalizăm efectele negative ale acestui fenomen precum familii distruse şi copii rămaşi fără îngrijire părintească.

PROFIL
Funcţie: şeful misiunii Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei în Moldova;
Ţara de origine: Italia;
Limbi străine: engleza, portugheza, spaniola, franceza;
Stare civilă: căsătorit.

În ianuarie 2012 a fost numit în funcţia de şef al Misiunii OIM în Republica Moldova. Anterior, în 2005, a ocupat aceeaşi funcţie în Norvegia, în 1994-1995 a fost şeful misiunii OIM în Nampula (Mozambique de Nord) şi Ghana.