Comisar european: Belgia, următoarea victimă a crizei din zona euro

Tot mai mulţi investitori pariază pe deprecierea euro în următoarea perioadă

Comisarul european Karel de Gucht a spus duminică (13 noiembrie) că țara sa, Belgia, ar putea fi următoarea pe lista de victime a crizei datoriilor din zona euro, după Italia și Grecia, dacă nu formează un guvern cât mai curând posibil, conform EuObserver.

"Italia și Grecia sunt salvate, pentru moment, pentru că vor forma un nou guvern. Cel mai probabil, piețele financiare se vor uita în jur și se vor întreba: Cine urmează? Și cred că Belgia este una dintre posibilele victime," a spus De Gucht într-un interviu acordat unei televiziuni belgiene duminică (13 noiembrie), scrie publicația din Bruxelles EuObserver.

Belgia are una dintre cele mai mari datorii suverane din UE, aproape în proporție egală cu PIB-ul său, ocupând al treilea loc după Grecia și Italia, cele două țări care au fost nevoite să formeze noi guverne în ultimele săptămâni pentru a câștiga din nou credibilitate în fața investitorilor.

În plus, belgienii se confruntă cu o criză politică de mai bine de un an, nereușind să formeze un cabinet din cauza divergențelor dintre partidele zonei francofone, din sudul Belgiei și cele ale părții flamande, din nordul Belgiei. La începutul anului, Belgia a bătut recordul mondial de țară fără guvern - 249 de zile - iar în momentul de față, țara care găzduiește instituțiile europene a ajuns la 517 de zile fără cabinet.

FOTO (jos): Capitala Belgiei, Bruxelles

Comisia Europeană pune presiune pe Belgia să ajungă la un acord politic pentru a stabili bugetul pe următorul an în concordanță cu noile reguli de guvernanță economică ale UE. Conform noilor reguli, țările care încalcă limita pentru deficitul bugetar şi datoria suverană vor fi sancționate automat, pentru a preveni o înrăutăţire a crizei datoriilor. Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare a cerut joi (10 noiembrie) Belgiei să prezinte bugetul național pentru anul 2012 până la mijlocul lui decembrie 2011. Astfel, politicienii belgieni încearcă acum să convină asupra tăierii cheltuielilor pe anul următor și reducerii datoriei suverane, pentru ca aceasta să nu mai depășească limita impusă de UE.

Fostul premier belgian Yves Leterme a anunțat luni (14 noiembrie) că bugetul pe următorul an, deși are puține șanse să fie aprobat de parlament până la sfârșitul anului, va fi elaborat oricum, cu scopul de a oferi asigurări Comisiei Europene - mai exact, Belgia trebuie să convingă UE că economia sa nu va urma modelul altor state din zona euro, precum Grecia sau Italia.

Divergențele dintre partea francofonă a Belgiei și cea flamandă nu sunt deloc noi și nu se reflectă doar în limba oficială vorbită de cetățeni. Cele două regiuni au au politici autonome privind dezvoltarea urbană, mediul înconjurător, agricultura, forța de muncă, energia și cultura. Partea flamandă este mai bogată decât cea francofonă și cei mai importanți politicieni ai săi sunt separatiși, consideră analiștii. "Cel mai mare partid din regiunea cea mai amplă a țării este separatist. O separare nu va avea loc imediat dar este obiectivul final al acestui partid," a spus Lieven de Winter profesor de politică pentru Universitatea Catolică Louvain, citată de Sky News.

Criza politică din Belgia are loc în contextul celei mai grave crize financiare din istoria Uniunii Europene, provocată de datoriile suverane ale statelor din zona euro. Însă Belgia nu este singura care a avut probleme guvernamentale în utlimele luni.

FOTO (jos): Forintul, moneda Ungariei, a atins cel mai scăzut curs al ultimilor doi ani

UE a cerut deja formarea unui guvern de tranziție în Grecia care să implementeze reformele necesare și măsurile de austeritate necesare pentru ca Atena să se califice pentru următoarea tranșă de ajutor financiar. De asemenea, Italia va forma un nou guvern care trebuie să aplice toate măsurile fiscale și structurale promise de fostul premier Silvio Berlusconi pentru a recâștiga încrederea UE și a piețelor financiare, după ce rata de împrumut a obligațiunilor suverane a crescut continuu în ultimele săptămâni. Criza datoriilor suverane s-a răspândit și în statele care nu împart aceeași monedă unică europeană, așa-numitele state non-euro. Luni (14 noiembrie) agenția de rating Standard & Poor's a anunțat că supraveghează Ungaria, urmând probabil să retrogradeze indicele de ţară actual la "nerecomandat investitorilor", criticând politicile "imprevizibile" ale guvernanţilor ungari.

Citește și: Ungaria, următorul stat UE care intră în colaps? 

Încă un stat fără scăpare? Economia Portugaliei se afundă în recesiune