EXCLUSIV Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei se bat pe sfinţii neamului

Soborul Tudor Sfinţilor Moldoveni, în frunte cu Ştefan cel Mare, s-ar putea completa cu zeci de nume noi

Instituțiile ortodoxe subordonate Moscovei și Bucureștiului vor să canonizeze preoții basarabeni care au suferit în perioada sovietică. Reprezentanţii Bisericii Române spun că Patriarhia Rusă încearcă să-şi spele păcatele pentru că nu şi-a apărat clericii de prigoana comunistă.

În premieră, Mitropolia Moldovei şi-a creat, la sfârşitul lunii mai, o comisie proprie de canonizare. „Până acum, trimiteam toate materialele comisiei de la Moscova, însă clericii de acolo nu ştiu situaţia locală, nu au acces la arhivele noastre şi nu ne cunosc limba, pentru a studia anumite documente", ne-a explicat preşedintele comisiei, Episcopul de Ungheni şi Nisporeni Petru.

Noua structură urmează să verifice la sânge candidaturile înaintate de fiecare eparhie, inclusiv dacă au colaborat sau nu cu Securitatea. „Chiar dacă i se pune cuţitul la inimă sau pistolul la tâmplă, un preot n-are dreptul să dezvăluie Taina mărturisirii", a spus episcopul. Pentru a fi vrednic de a se aşeza printre sfinţi, nu este suficient ca un preot sau un mirean să fi pătimit pentru credinţa în Dumnezeu. „Dacă un bun creştin a fost arestat şi împuşcat, asta încă nu înseamnă că poate fi sanctificat. Trebuie să vedem cum a mărturisit credinţa, ce minuni a făcut, dacă rămăşiţele lui au rămas intacte după moarte", a precizat Prea Sfinţitul.

Anterior, Mitropolitul Moldovei Vladimir a anunţat că vor fi trecuţi în rândul sfinţilor clericii care au avut de suferit pentru Hristos în vremurile de foamete, înainte şi după război, când toţi cei care nu împărtăşeau ideile autorităţilor sovietice erau exilaţi în lagărele de concentrare. Între timp, şi Mitropolia Basarabiei pregăteşte un studiu privitor la 120 de preoţi care au fost deportaţi, executaţi sau şi-au dat duhul în temniţele sovietice. Propunerea urmează să fie înaintată Patrarhiei Române de la Bucureşti.

„Mitropolia Moldovei a avut la dispoziţie 20 de ani pentru a-i canoniza, însă nu a făcut-o. Vine tocmai acum cu această iniţiativă, când Patriarhul Kiril vizitează ţara noastră, pentru că vrea întărirea influenţei Bisericii Ruse în Moldova", a comentat secretarul Mitropoliei Basarabiei, Ioan Cosoi. „Biserica Rusă vrea să-şi spele păcatele în acest fel pentru că nu şi-a apărat slujitorii de aici, care se aflau atunci sub oblăduirea Moscovei", a adăugat preotul.

Mai mult, responsabilii de la Mitropolia Basarabiei se tem că omologii lor le vor sufla de sub nas unii candidaţi, cum ar fi Valeriu Gafencu, supranumit „Sfântul închisorilor". Născut în Basarabia, el a fost arestat şi condamnat pe motive politice, pe când era student la Iaşi, şi a murit bolnav după gratii. „Canonizându-l, Biserica Rusă vrea să facă diferenţa dintre basarabeni şi români şi să arate că moldovenii au suferit în România", a declarat Ioan Cosoi.

MUCENICII FĂRĂ NUMĂR

Istoricii spun că foarte mulţi creştini au fost condamnaţi şi duşi în Siberia pentru credinţa în Dumnezeu, pentru că au spus adevărul despre bolşevici, şi-au iubit ţara şi enoriaşii. „Însă atâta timp cât arhivele MAI şi SIS rămân închise, nu se cunoaşte numărul lor exact. De asemenea, nu se ştie dacă au fost preoţi care au colaborat cu Securitatea. Este puţin probabil, totuşi, pentru că marea lor majoritate a fost deportată în 1940, când au venit ruşii", afirmă istoricul Mihai Taşcă.

Potrivit lui, unul dintre basarabenii care ar merita să poarte nimb este Alexandru Baltaga. Fost deputat în Sfatul Ţării, decorat cu zece ordine şi medalii de statul român, preotul ar fi putut să fugă peste Prut, însă nu şi-a lăsat enoriaşii. A fost arestat pentru că a votat unirea Basarabiei cu România şi a murit în 1941 într-o închisoare din Kazan (Rusia).

Canonizați de ruși și români

Mulţi dintre asceţii credinţei ortodoxe a căror viaţă este legată de Moldova au fost deja sanctificaţi de Biserica Ortodoxă Rusă sau de cea Română. Este vorba de voievodul Ștefan cel Mare, Mitropoliţii Moldovei Dosoftei și Varlaam, Cuvioasa Parascheva de la Iași, considerată ocrotitoarea Moldovei, Cuviosul Paisie Velicicovschi (de la Neamţ) sau Mucenicul Serafim Ciciagov, arhiepiscopul Chișinăului împușcat de sovietici. Soborul Tuturor Sfinţilor Moldoveni este prăznuit pe 14 octombrie, când sunt pomeniţi toţi cei care au pătimit pe pământul Moldovei, numele cărora nu se cunoaște.

Patriarhul, în „vizită politică"

Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii Kiril soseşte sâmbătă seara în prima sa vizită la Chişinău. Potrivit programului, Preafericitul va fi întâmpinat la aeroport, unde va adresa un mesaj către credincioşi. Duminică dimineaţă, Patriarhul va oficia o liturghie la Catedrala Mitropolitană, va depune flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi va binecuvânta perechile de tineri care se căsătoresc în această zi. De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse va ţine un parastas la Complexul memorial „Eternitate" şi se va întâlni cu veteranii de război. În aceeaşi zi, Patriarhul va avea întrevederi cu conducerea de vârf a ţării, iar luni va vizita Secţia de Pediatrie a Institutului Oncologic şi Mănăstirea Curchi.

Din motive de sănătate, înaltul prelat a renunţat să mai meargă la Tiraspol, în oraşele nordice Bălţi şi Edineţ şi în autonomia găgăuză din sudul ţării. Deşi a fost anunţată ca una canonică, vizita a fost catalogată deja la Chişinău drept una cu puternice conotaţii politice. „Patriarhul Kiril marchează prin vizitele sale teritoriul canonic de control şi influenţă al Patriarhiei de la Moscova", a declarat, pentru Radio „Europa Liberă", fostul deputat creştin-democrat Vlad Cubreacov. Şi vizita anterioară în Ucraina a fost calificată drept o demonstraţie de forţă a Rusiei ortodoxe faţă de fosta republică sovietică.