Anticarii moldoveni vor o lege care să-i protejeze

Vânzătorii de antichităţi se plâng de viaţă grea. Criza a speriat chiar şi puţinii cumpărători, care intră acum în magazine ca la muzeu. Negustorii se tem că le va merge şi mai prost după adoptarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural mobil, care le impune multe restricţii.

Mihai Ciocanu este de mai bine de zece ani proprietarul unui magazin de antichităţi. El spune că niciodată nu a avut prea multe vânzări, deseori reuşind să adune bani doar pentru chirie. Bărbatul primeşte obiecte vechi de la oameni, le restaurează şi le vinde. „E un mit că vânzătorii de vechituri din Moldova sunt bogaţi. Mulţi oameni de la noi, chiar dacă au bani, preferă să cumpere kitsch-uri. Din când în când îmi păşesc pragul turiştii. Aceştia sunt încântaţi de icoane vechi, dar legea nu le permite să le scoată din ţară, fiind considerate patrimoniu naţional", spune vânzătorul de antichităţi.

Primele obiecte cu care şi-a deschis magazinul au fost trei icoane şi câteva monede. Mai târziu, oamenii au început singuri să-l caute şi să-i aducă tot felul de vechituri. Acum are în magazin mai multe icoane de la sfârşitul secolului XVIII, începutul secolului XIX, veselă, păpuşi, cărţi. „La noi e foarte greu să găseşti icoane mai vechi de secolul XVIII. Este un obicei specific acestei regiuni de a arunca pe apă curgătoare icoanele vechi. În plus, unii cred că obiectele vechi au energie negativă", povesteşte anticarul.

UN DOCUMENT CARE-I DEZAVANTAJEAZĂ

Mihai Ciocanu şi alţi colegi din domeniu au fost invitaţi recent la Ministerul Culturii pentru a discuta despre proiectul Legii privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. „O astfel de lege există în toate ţările europene şi este absolut necesar să fie adoptată şi la noi", a declarat Victor Tocmacov, preşedintele Societăţii colecţionarilor din Chişinău. Anticarii şi colecţionarii şi-au pus mâinile în cap după ce au studiat proiectul. Ei au fost deranjaţi de faptul că prin acest document vor fi obligaţi să-şi înregistreze colecţiile, nu vor avea dreptul să restaureze sau să vândă obiectele fără acordul ministerului. Iar în cazul deteriorării vreunui obiect, vor fi pasibili de pedepse adminstrative sau chiar penale. „La noi, destul de des sunt jefuiţi colecţionarii de obiecte vechi. Chiar în ultimele două săptămâni au avut loc astfel de cazuri. Iar acum doi ani, a fost ucis şi jefuit un anticar bătrân. Ce garanţie avem noi că datele din registrul colecţiilor private nu vor ajunge pe mâna hoţilor?", se întreabă Tocmacov.

Proiectul de lege prevede sancţiuni şi pentru nedeclararea obiectelor, ceea ce, spun anticarii, înseamnă violarea vieţii private. „O bătrână din satul meu de baştină are 14 oale, unele din ele sunt din secolul XIX. Conform noii legi, ea va fi pedepsită dacă nu va declara această colecţie de oale. Bătrâna va purta răspundere şi dacă unul din vasele ei se va strica", explică Mihai Ciocanu.

Ce spune Ministerul Culturii?

Gheorghe Postică, viceministrul Culturii, îi asigură pe colecţionari şi anticari că nu vor fi discriminaţi prin Legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. „Aşteptăm propuneri în scris. Dacă vor fi idei judicioase, le vom susţine şi le vom promova în Parlament", a declarat Postică.

Foto: Dacă se adoptă noua lege, colecţionarii nu vor putea vinde obiecte vechi fără acordul ministerului/ Eduard Bâzgu

Oficialul susţine că prin această lege vor fi protejate atât colecţiile de stat, cât şi cele private. „Există probleme ce ţin de circulaţia ilicită a bunurilor culturale, inclusiv prin vânzări ilegale, scoaterea în afara ţării. Toate acestea trebuie reglementate. Cadrul legislativ trebuie să prevadă un mecanism în acest sens. Băţul are două capete. E firească şi îngrijorarea colecţionarilor", a menţionat viceministrul.

În Moldova n-a existat până acum un act normativ în acest sens. „Avem o lege a muzeelor, dar colecţiile private au rămas în aer, nu sunt reglementate. Vom găsi soluţia optimală, ca să fie în favoarea patrimoniului cultural-naţional atât din colecţiile de stat, cât şi din cele private", a asigurat Gheorghe Postică.

La elaborarea proiectului, autorii, reprezentanţi ai Minsterului Culturii şi angajaţi ai muzeelor, s-au inspirat din legile similare din România şi Rusia. „Am încercat să preluăm elementele pozitive ", susţine Postică.

Bustul lui Lenin, cel mai solicitat obiect

Mihai Ciocanu povesteşte că cele mai mari surprize le oferă arhivele fotografice. „Cu mulţi ani în urmă cineva mi-a adus câteva poze cu nişte cai. Am făcut cercetări şi am constatat că au aparţinut boierilor Russo, care, la sfârşitul secolului XIX, aveau la Micăuţi, Străşeni, cea mai mare herghelie de cai. De la ei cumpărau patrupezi pentru curse americanii şi europenii", povesteşte anticarul.

Colecţiile de fotografii sunt mai mult pentru suflet. Dar pentru afacere cele mai solicitate obiecte sunt busturile lui Lenin şi Dzerjinschi. „Timp de opt ani de zile cât la guvernare au fost comuniştii, am vândut câteva sute de busturi. De obicei, le cumpărau străinii", povesteşte Mihai Ciocanu.

Monedele sunt căutate de colecţionari, iar icoanele mai mult de turişti. „Ultima icoană am vândut-o acum trei luni unui italian care a dăruit-o iubitei sale din Moldova", spune anticarul.