Ambasadorul Ucrainei în Moldova: După 20 de ani, „mergem spre UE simultan“

În acest an Ucraina şi Moldova vor sărbători două decenii de la proclamarea independenţei. Reprezentantul diplomaţiei ucrainene la Chişinău a vorbit despre problemele şi perspectivele celor două ţări. Recunoaşterea dreptului la proprietate, demarcarea frontierei şi reglementarea transnistreană sunt o moştenire greu de rezolvat pentru fostele „republici-surori".

„Adevărul": Cum descrieţi relaţiile dintre Republica Moldova şi Ucraina din ultimul timp, ţinând cont şi de recenta vizită la Chişinău a ministrului de Externe de la Kiev?
Serghii Pirojkov: Ucraina este vecinul Moldovei, de aceea este absolut necesar să dezvoltăm relaţii reciproc avantajoase. Noi nu avem divergenţe politice şi nici interentice, iar ceea ce ne uneşte este strategia comună de integrarea europeană. Singurele întrebări care există în relaţiile noastre ţin doar de finalizarea demarcării frontierei şi recunoaşterea drepturilor de proprietate asupra unor obiecte construite în timpul Uniunii Sovietice. Din păcate, acestea în loc să ne orienteze spre viitor ne împiedică dezvoltarea relaţiilor şi ne împing spre trecut. În acest sens, vizita domnului Konstantin Grişcenko, din 7 iulie, a avut ca scop soluţionarea mai multor seturi de întrebări. Primul set se referă la finalizarea tuturor problemelor bilaterale ce ţin de recunoaşterea dreptului de proprietete. Acesta prevede şi elaborarea unei agende de soluţionare a problemelor existente.

Al doilea set este legat de colaborarea şi coordonarea eforturilor celor două state în vederea integrării europene. Mai există şi un al treilea set legat de reglementarea transnistreană, în special rolul Ucrainei în procesul de negocieri. Toate cele trei au fost discutate cu conducerea Moldovei. În Ucraina a fost apreciat faptul că pe 30 iunie la Chişinău a fost semnat Actul privind determinarea şi stabilirea pe teren a hotarelor sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca. Din păcate, unele partide au folosit subiectul Palanca în scopuri pur politice şi deseori informaţia mediatizată nu corespundea realităţii. În esenţă, este vorba doar de îndeplinirea de către Moldova a angajamentului luat în cadrul semnării Acordului cu privire la frontiera dintre Moldova şi Ucraina şi a Protocolului adiţional la acest Acord, documente ratificate de parlamentele ambelor state încă din 2001.

La Chişinău cei doi miniştri de Externe au semnat o declaraţie comună privind colaborarea în domeniul integrării europene. Ce înseamnă acest document?
Este un document foarte important. Dacă până acum se vorbea despre probleme vechi, pentru prima dată a început colaborarea în domeniul integrării europene, ceea ce orientează relaţiile bilaterale spre viitor. În această Declaraţie sunt menţionate acţiuni concrete. Desigur că vor fi efectuate schimburi de experţi între Moldova şi Ucraina, şi va fi intensificată cooperarea în cadrul Parteneriatului Estic. De asemenea, sunt deja înregistrate anumite progrese în vederea instituirii Euroregiunii „Nistru", care va include regiuni din Ucraina şi Moldova. Va fi intensificată şi colaborarea în cadrul celor două regiuni deja existente - „Dunărea de Jos" şi „Prutul de Sus".

Cum am putea ajunge la oficializarea negocierilor în formatul 5+2?
Ucraina este interesată ca acest conflict să fie soluţionat cât mai curând posibil pentru că suntem vecini şi avem 452 de kilometri de frontieră comună pe acest segment. Ucraina are o poziţie clară în privinţa reglementării acestei probleme: păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu acordarea unui statut special Transnistriei. Acest statut trebuie să fie elaborat în cadrul negocierilor în formatul 5+2. Succesul poate fi atins numai pe calea tratativelor între Chişinău şi Tiraspol. Dacă nu va exista un astfel de dialog politic nici mediatorii, nici observatorii nu vor putea aduce soluţii definitive. Nu întâmplător ministrul de Externe al Ucrainei a vizitat oraşul Bender, unde s-a întâlnit cu Igor Smirnov.

Eforurile lui Constantin Grişcenko au adus rezultate. A doua zi Vlad Filat s-a întâlnit cu Igor Smirnov la Tiraspol la un meci de fotbal. Am fost prezent la această întâlnire. Dialogul dintre Filat şi Smirnov a decurs într-o atmosferă amicală şi s-a ajuns la înţelegerea privind deblocarea activităţii grupurilor de lucru la nivel de experţi precum şi soluţionarea cât mai rapidă a problemelor tranzitării mărfurilor pe cale feroviară pe teritoriul regiunii transnistrene şi restabilirii legăturii telefonice. Este greu să spunem că aceste acţiuni vor aduce rezultate imediate, dar sperăm că dialogul va contribui la soluţionarea lor. Sunt ferm convins că întărirea măsurilor de încredere dintre Chişinău şi Tiraspol este un element indispensabil al procesului de reglementare transnistreană.

Totul depinde de voinţa ambelor părţi şi desigur scenariul trebuie să fie convenit cu toţi membrii formatului 5+2. Pe parcursul celor 20 de ani au fost mai multe scenarii de reglementare, dar nici unul nu s-a realizat. Problemele care apar în cadrul elaborării unui scenariu, agreat în cadrul formatului 5+2, se stopează din cauza faptului că cele două părţi implicate au poziţii absolut diferite în ceea ce priveşte principiile reglementării. Chişinăul susţine că orice scenariu trebuie să fie realizat în cadrul Moldovei unificate, iar Tiraspolul consideră că Transnistria trebuie să fie recunoscută ca un stat independent.

Pentru a reînnoi negocierile oficiale este nevoie de existenţa unui dialog politic şi de atingerea unor poziţii de compromis. Mai ales că în ultimii 20 de ani, elita politică din Transnistria nu s-a schimbat. Nu s-a schimbat nici poziţia acesteia. Nu au fost luate în considerare schimbările ce au avut loc în Europa în ultimii 20 de ani precum extinderea UE şi alte procese importante.

Schimbarea lui Igor Smirnov poate însemna urnirea din loc a negocierilor?
Dacă schimbarea elitei politice va avea loc, acest fapt va influenţa procesul de reglementare. Eu sper că aceste influenţe vor avea un impact pozitiv şi vor contribui la reluarea negocierilor în formatul 5+2. Dar totul depinde de ce principii politice se vor ghida reprezentanţii noii elite. Vreau să subliniez că UE şi anumite ţări-membre sunt cointeresate ca negocierile oficiale în formatul 5+2 să fie reluate, dar şi mai mult sunt cointeresate în soluţionarea definitivă a acestui conflict. Este vorba şi de poziţia Germaniei, dar şi de poziţia Comisiei Europene.

Uniunea Europeană este preocupată de problemele securităţii regionale şi de asigurarea securităţii la frontiera sa de est. Există anumite speranţe care ne fac să credem că următoarea rundă din luna septembrie va fi mai productivă, deşi există şi sceptici care spun că alegerile prezidenţiale din Rusia ar putea influenţa aceste negocieri. Rămâne să aşteptăm şi să vedem cum se vor dezvolta negocierile în acest sens. Cred că succesul Moldovei în cadrul negocierilor cu UE va avea o amprentă pozitivă şi asupra soluţionării diferendului transnistrean. Cu cât vor fi mai eficiente negocierile privind semnarea Acordului de Asociere cu atât mai atractivă va deveni Moldova pentru locuitorii Transnistriei.

Unele voci spun că EUBAM nu reuşeşte controlarea terestră a frontierei şi se face în continuare trafic de mărfuri.
EUBAM are un statut de observator privind respectarea regimului de trecere a frontierei, iar funcţia de asigurare a securităţii şi controlului revine serviciilor vamale şi de grăniceri ale ambelor state. Cu ajutorul EUBAM au fost soluţionate două probleme. Prima, EUBAM a confirmat că la frontiera dintre statele noastre nu există o «gaură neagră», care influenţa negativ imaginea ţărilor noastre în UE. Un alt aspect important este stabilirea unui dialog activ între serviciile vamale şi de grăniceri din ambele ţări. De asemenea, datorită eforturilor EUBAM a fost relansat procesul de demarcare a frontierei.

În ultimii 20 de ani, elita politică din Transnistria nu s-a schimbat. Ea nu a luat în considerare schimbările ce au avut loc în Europa.
Serghii Pirojkov, ambasadorul Ucrainei

EDUCAŢIE ÎN UCRAINEANĂ
Minoritatea ucraineană este cea mai numeroasă şi ocupă 8,6 % din populaţia Moldovei. Sunt regiuni unde ucrainenii reprezintă 50%. „În aceste regiuni funcţionează 56 de şcoli cu predare în limba ucraineană. Din păcate, numărul lor se micşorează nu din cauză că ucrainenii nu vor să meargă la şcolile cu predare în ucraineană, ci pentru că se reduce numărului copiilor în Moldova", spune ambasadorul Serghii Pirojkov.

740 de kilometri au fost demarcați în zece ani

În august, şi Moldova, şi Ucraina marchează 20 de ani de independenţă, iar noi tot nu reuşim să demarcăm frontiera şi să recunoaştem reciproc proprietăţile?
În aceşti 20 de ani am înregistrat un progres foarte important. Nu trebuie să uităm că acum 20 de ani am avut doar un hotar administrativ. Avem 1.222 de kilometri de graniţă comună. Timp de zece ani, Moldova şi Ucraina au demarcat 740 kilometri, au mai rămas doar câteva porţiuni ce au stârnit discuţii. Este vorba despre 452 kilometri a porţiunii centru ce cuprinde teritoriul regiunii transnistrene, precum şi segmente în regiunea Giurgiuleşti şi Novodnestrovsk. Pe parcursul anului 2010 s-a înregistrat un progres semnificativ de demarcare a sectorului centru, au fost demarcaţi 132 din cei 452 de kilometri.

Dificultăţile care apar sunt legate de faptul că experţii geodezişti trebuie să pătrundă pe teritoriul regiunii transnistriene pentru a identifica exact punctele de instalare a semnelor de frontieră şi pentru aceasta este necesar acordul autorităţilor din Tiraspol. În cadrul vizitei sale în Moldova, domnul Grişcenko a avut o intrevedere şi cu Igor Smirnov, ceea ce a permis deblocarea procesului de demarcare a sectorului centru. Sperăm că în acest an vom demarca mai mulţi kilometri pe acest sector şi sperăm că vom găsi soluţii de compromis şi pentru segmentele de la Giurgiuleşti şi Novodnestrovsk.

E posibil ca în 2011 să finalizăm acest proces?
Sunt un optimist, dar n-aş vrea să numesc nişte deadline-uri pentru că acest proces depinde de ambele părţi, nu numai de Ucraina.

Care este situaţia actuală a relaţiilor Ucraina-UE şi unde se plasează aceasta în comparaţie cu relaţiile Moldova-UE?
Procesele de negociere dintre UE şi Moldova şi Ucraina şi UE merg paralel. Suntem pe poziţii egale, poate în unele aspecte Moldova este pe poziţii mai avansate, iar în altele Ucraina a înregistrat succese mai importante. Ucraina planifică în viitorul apropiat să finalizeze negocierile privind Acordul de Liber Schimb şi Comerţ Aprofundat.

Pentru noi acesta a fost cel mai complicat aspect al negocierilor. Semnarea Acordului menţionat va avea un impact semnificativ asupra economiei europene. Moldova, având o economie mai mică, nu are astfel de probleme. Cred că şi Ucraina şi Moldova au şanse reale de a finaliza aceste negocieri cu UE până la finele anului.

Moldova, atractivă pentru investitorii ucraineni

Investiţiile ucrainene în Moldova rămân la o cifră de 15 milioane de dolari. Din cauza crizei financiare mondiale şi situaţiei politice instabile din Moldova, oamenii de afaceri din Ucraina nu prea au venit în ultimii ani în ţara noastră. „În prezent în Moldova activează 623 de întreprinderi cu capital ucrainean, dintre care 190 au 100% capital ucrainean. Acestea sunt preponderent întreprinderi mici şi mijlocii", afirmă ambasadorul Serghii Pirojkov.

Businessmanii ucraineni sunt foarte interesaţi în crearea întreprinderilor mixte, datorită faptului că Moldova are de la 1 martie 2008 preferinţe comerciale autonome cu UE. „De aceea, consider că atragerea investiţiilor ucrainene în Moldova n-a fost explorat până la sfârşit. Astăzi Ucraina ocupă locul doi în topul ţărilor de unde Moldova importă mărfuri, după Federaţia Rusă ", a menţionat şeful misiunii diplomatice la Chişinău.

Funcţia: ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova;
Vârsta: 63 de ani;
Stare civilă: căsătorit, doi copii;
Limbi străine: rusa, franceza.

Serghii Pirojkov este şeful misiunii diplomatice de la Chişinău din martie 2007. Anterior a fost secretar-adjunct al Consiliului Securităţii Naţionale şi Apărării al Ucrainei și director al Institutului Naţional pe Probleme de Securitate Internaţională.