Cum să moşteneşti mai repede averea unui bogătan din Vest. Euroaleşii schimbă regulile pentru testamente

PE schimbă regulile în materie de testamente

O femeie cu cetăţenie română care se căsătoreşte cu un italian şi se stabileşte în Belgia va avea opţiunea de a alege dacă urmaşii săi vor moşteni conform legislaţiei române sau belgiene, potrivit unor reguli noi adoptate de eurodeputaţi reuniţi săptămâna aceasta în plen la Strasbourg. Decizia a trecut cu 589 de voturi "pentru", 21 "contra" şi 79 de abţineri.

Noile reguli simplifică procedurilor de stabilire a moştenirii şi evitarea disputelor între moştenitori în cazul în care o persoană decedată lasă un testament, iar în procesul formalităţilor sunt implicate sistemele juridice ale cel puţin două ţări membre UE. Practic legea dă posibilitatea alegerii fie a legislaţiei din ţara de origine, fie a celei din ţara de rezidenţă.

Conform declaraţiei europarlamentarului Kurt Lechner (PPE, Germania), care a adus propunerea în dezbaterea Parlamentului European, moştenirile trans-frontaliere reprezintă aproximativ 10% din totalul succesiunilor din Uniunea Europeană, adică aproximativ 450.000 anual cu o valoare de 123 miliarde euro.

Criteriile general valabile în Uniunea Europeană vor clarifica sistemul juridic aplicabil în cazul în care o moştenire ar putea deveni subiect al legislaţiei din două sau mai multe ţări, evitându-se astfel procese costisitoare şi reducând formalităţile birocratice pentru moştenitori. Noile prevederi introduc şi un Certificat european de moştenitor, pentru a face şi mai clară decizia juridică a persoanei care îşi întocmeşte testamentul şi de a apăra drepturile moştenitorilor şi ale terţilor (de exemplu creditorii), potrivit europarl.europa.eu

Două noi principii

Propunerea legislativă va introduce două noi principii în succesiunile internaţionale. Primul este acela că, dacă o persoană moare într-un stat UE, care nu este ţara sa de origine, succesiunea se va face, în general, în conformitate cu legislaţia din ţara în care a avut "reşedinţa obişnuită" (domiciliul), de către instanţele ţării respective. Aceasta va duce la evitarea conflictelor care ar putea rezulta în cazul în care mai multe instanţe, din diferite state membre, îşi declară competenţa în soluţionarea cazului.

Cel de-al doilea principiu este acela conform căruia persoana care îşi face testamentul va avea posibilitatea de a decide executarea acestuia conform legislaţiei din ţara de origine, stat membru al Uniunii Europene. Aceasta ar acorda cetăţenilor UE un nou drept, considerat de euroaleşi ca o îmbunătăţire majoră, acela de a permite oricărei persoane care trăieşte în străinătate, pe teritoriul UE, să păstreze legături mai strânse cu ţara sa de origine şi să se sigure că prevederile naţionale specifice, cum ar fi legislaţia referitoare la darurile/donaţiile date în timpul vieţii, sunt respectate.

În exemplul dat, cel al femeii cu cetăţenie română care se căsătoreşte cu un Italian şi se stabileşte în Belgia, centru de interes ar fi cel mai probabil Belgia. Fără această propunere legislativă, s-ar putea crea un conflict între instanţele din ţara de origine a moştenitorilor (Italia), ţara ei de origine (România), precum şi tara unde aceasta are proprietăţi (Belgia).

Nici un impact asupra legislaţiei naţionale

Noile reguli nu vor avea niciun impact în cazul cetăţemnilor care rămân rezidente în ţările lor de origine. Nu modifică legislaţia naţională cu privire la succesiune, proprietate, impozitare şi nu introduce necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeana. Noile prevederi nu se vor aplica în Marea Britanie şi Irlanda, deoarece guvernele respective au decis să-şi exercite dreptul de a opta sa nu participe, şi nici în Danemarca. Parlamentul şi Consiliul au ajuns la un acord informal care va fi confirmat pentru ca această legislaţie să intre în vigoare.