Theodor Stolojan: Două treimi din Bucureștiul de astăzi va dispărea până în 2030

Dispută politică în cadrul unei dezbateri de la Bruxelles pentru protejarea patrimoniului național: Theodor Stolojan susține demolarea clădirilor din perspectiva dezvoltării economice, iar fostul ministru al culturii Theodor Paleologu spune că, dacă este adevărat că două treimi din București va dispărea, "să nu-l mai votăm pe Oprescu".

În cadrul audierii publice oranizate de europarlamentarul Monica Macovei miercuri (30 martie) în Parlamentul European, mai mulți reprezentați ai asociațiilor de protejare a patrimoniului, arhitecți și politicieni s-au confruntat pentru a găsi un echilibru între protejarea clădirilor și dezvoltarea orașelor.

Centrele economice, cu precădență capitale au început să devină centre de dezvoltare masivă în Europa, iar dezoltarea economică se reflectă, în cele mai multe cazuri, în arhitectura orașelor.

Bucureștiul, susține europarlamentarul Theodor Stolojan, este unul dintre aceste centre care polarizează creșterea economică în România. Judecând după ritmul rapid în care se demolează clădiri de pe bulevarde principale, "două treimi din ce este Bucureștiul astăzi nu va mai rămâne în picioare în următorii 20 de ani", susține Stolojan. "Nu eu am făcut această constatare, ea este viața viitoare a Bucureștiului".

Echilibru delicat

Capitală europeană în curs de dezvoltare, de absorbție a noi fonduri, de investiții și presiuni pentru crearea mai multor locuri de muncă, Bucureștiul a început să sufoce în aceeași zonă și clădiri istorice, și blocuri de sticlă ale multinaționalelor.

"Între a opri dezvoltarea și a demola obiective ale patrimoniului național trebuie să existe un echilibru foarte delicat", a mai spus Stolojan. "Clădirile de pe Aurel Vlaicu nu mai au nici un viitor. Aceste transformări sunt mai puternice decât orice ministru și deocamdată nu avem un plan urbanistic în care să spunem clar ce vrem să păstrăm," a mai spus acesta.

Macovei: gata cu demolarea pe furiș

Îngrijorarea asociațiilor este că poliția nu susține aplicarea corespunzătoare a legilor. "Suntem într-un permanent joc de-a hoții și vardiștii cu poliția națională," a spus vicepreședintele asociației PrDoMo, Doina Vella.

Macovei, care în timpul intervenției lui Stolojan a numit discuția "încinsă", susține dezvoltarea Bucureștiului, însă insistă pe găsirea unor soluții mai imediate problemelor actuale care împânzesc arhitectura capitalei românești.

"Vrem transparență în planificarea urbană. Vrem consultare publică. Nu mai vrem să se demoleze peste noapte, pe furiș. Vrem ca cei care încalcă legea, demolând ilegal sau fiind în conflict de interese sa fie pedepsiți," a spus Macovei.

Șerban Sturza, vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România spune, în schimb că ce se petrece în mod oarecum organizat în București este "o modalitate evidentă de spălare pe creier, iar rezultatele sunt grave".

"Nu sunt de acord că Bucureștiul va dispărea în măsură de două treimi. Dacă e adevărat, să-l votăm în continuare pe Oprescu să facă astfel de lucruri progresiste," a spus deputatul Theodor Paleologu. "Marea durere a acestui partid este că a pierdut Bucureștiul. Dacă vrem să câștigăm., trebuie să propunem o politică urban complet nouă, care să se regăsească în dezbaterile noastre de la congres. Acest partid, care pretinde a fi partid al primarilor, ar trebui să aibă și niște reguli de comportament al primarilor," a mai spus Paleologu.

Hala Matache - o infecție urbană?

Referitor la soarta Halei Matache, care se discută acum la București, Vella își dorește un rezultat "cum trebuie" pentru o problemă "atât de spinoasă".

Vella compară Hala Matache cu Les Halles St. Gery din centrul capitalei belgiene, asemănătoare, datorită structurii sale metalice, cu cea din piața Matache. Odată sortită demolării, hala St. Gery, mai demult piață de carne proaspătă, a fost salvată de o mână de oameni care au văzut potențialul în protejarea sa. Acum, fosta piață de carne este un punct turistic important, dar și cafenea, bar, centru cultural, centru de expoziții și de birouri în orașul vechi din Bruxelles.

Stolojan nu crede, însă, în reabilitarea omologului St. Gery din București. "Hala Matache este o infecție urbană," a spus Stolojan.

Sturza susține reabilitarea ei și ar fi împotriva unui ordin de mutare: "Ai trei opțiuni: s-o dărâmi, s-o clasezi sau s-o muți. De ce s-o muți? Acestea sunt modalități anormale de a face urbanism. Ne fragilizăm".

Lobby-ing mai puternic, monitorizare prin MCV

"Încercăm printr-o scrisoare și mai multe reclamații să adoptăm o poziție în politica regională decisă la Bruxelles," a spus Macovei la sfârșitul audierii de miercuri.

Asociațiile speră să poată convinge UE să impună legi supranaționale prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verficare, folosit de UE pentru monitorizarea stadiului reformelor în România post-aderare. Misiunea din mai anul acesta pentru verificarea îndeplinirii benchmarkului patru al MCV va arăta și care este stadiul reformelor luptei anti-corupție din contextul demolărilor.

Roxana Wring, președintele asociației PrDoMo este unul dintre actorii care încearcă să determine Bruxelles-ul să introducă norme și monitorizare pentru protejarea patrimoniului în cadrul benchmark-ului patru al MCV. "Noi ne referim aici la corupția locală. Deci am putea introduce această idee în monitorizarea post-aderare de luptă anti-corupție a României," a spus Wring.

Există deja o petiție la nivel european, semnată, deocamdată, de Germania, Belgia, Franța și Ungaria, prin care se cere introducerea de legi la nivel european împotriva demolării de clădiri care aparțin de patrimoniile naționale. "Pentru ca PE să intervină trebuie să facem mai mult lobby la nivel UE," a spus președintele organizației Paris Historique, Pierre Housieaux.