Euro-topics/ Dosarul Schengen, tensiune în creştere

Tensiunea creşte în jurul dosarului Schengen, pe măsură ce rapoartele tehnice pentru România şi Bulgaria încep să fie studiate în Parlamentul European. Acesta este un pas intermediar, înainde de votul consultative al Parlamentului şi de examenul decisiv din Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, din luna iunie. Voci din Parlamentul European încep să acuze un dublu standard aplicat candidatelor din Balcani, iar România înă

Europarlamentarul Carlos Coelho ( Portugalia, PPE) , raportor al PE pe dosarul Schengen acuză "întârzierea implementării noii generații de sisteme de informare Schengen SIS, lupta dintre instituții, taina discuțiilor și documentelor și dublul-standard" în interiorul grupului Schengen.

"Aderarea României și Bulgariei la Schengen ne-a ajutat să ne punem anumite semne de întrbare," a spus Coelho. "Dublul-standard ar fi prima problemă. Statele deja membre ale Schengen pot fi foarte leneșe, pe când statele candidate se confruntă cu criterii foarte dure de aderare".

Suspiciuni de alterare a rapoartelor

Un alt semn de întrebare pe care România și Bulgaria l-au ridicat deasupra bunei funcționări a UE este taina care a dominat prezentarea ultimelor rapoarte tehnice ale celor două țări. "Ideea că trebuie să discutăm rapoartele de evaluare Schengen la nivel înalt, cu ușile închise, este deranjantă și ridică semne de întrebare și suspiciuni că noi lucuri au putea fi adăugate," a spus Coelho.

Ambasadorul României la UE: "Îndeplirea condiţiilor nu adduce rezultatul scontat"

La rândul său, ambasadorul român la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, acuză încetineala cu care sunt luate deciziile în acest dosar. "Cred că există un risc considerabil în prelungirea luării unei decizii, nu numai din prisma eforturior, ci și din prisma concluziei pe care o desprinzi din acest lucru, - politic și psihologic. Anume că la capătul unui proces de îndeplinire a condiţiilor nu se află rezultatul scondat," a spus ambasadorul.

El criticăpoziţia politică a Franței și Germaniei față de adeararea la Spaţiul Schengen a României şi Bulgariei.

"Înțelegem că la sfârșitul acestui drum stau decizii politice și decizii în unanimitate. Însă, chiar dacă înțeșlegem că există motive politice, nu înțelegem de ce există poziții politice lipsite de motive politice clare," a spus Motoc, referindu-se la refuzul déjà formulat de Paris şi Berlin privind aderarea Româniai şi Bulgariei..

Ambasadorul român, afirmă că că legarea procesului Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) din domeniul justiției și luptei anti-corupție de intrarea în spațiul Schengen este "o confuzie" și "o eroare de analiză".

"MCV merge, după părerea generală, mai mult decât mulțumitor în ultima vreme, iar argumentația sa ar putea să fie oarecum subminată de faptul că este legată artificial de un alt proces, cel al aderării la Schengen," a spus acesta.

Ultimul raport al nivelului de pregătire al României pentru intrarea în Schengen a avut reuzultate bune, conform PE, România reușind să asigure paza celei de-a doua cele mai mari granițe din Europa. "Trebuie să spunem foarte clar, fără ezitări, că ne-am făcut temele și acesta este adevărul gol-goluț, pe care nu-l putem ignora," a mai spus Motoc.

O problem pentru unitatea Europei?

Amânarea aderării României și Bulgariei la Schengen reprezintă un precedent pentru multe alte situații, susține Motoc. O consecință a ce se întâmplă cu România în cazul Schengen ar putea fi "evacuarea din vocabularul politic acceptat de comun acord în Europa noțiuni precum extindere, liberalizare sau libera circulație a persoanelor".

"Întrebarea nu este dacă ce se întâmplă este corect față de cele două țări," spune Motoc, "ci dacă UE, ca întreg, va putea să-și reconstruiască imaginea de uniune și încrederea în sine ca o unitate care promovează răspicat noțiuni cum ar fi solidaritatea sau recompensarea pentru munca bine făcută, fără a schimba regulile jocului chiar în timpul jocului."

"Ultimul raport tehnic privind privind securizarea frontierelor terestre ale Bulgariei este ţi el pozitiv. Acum, ambele ţări sunt pregătite tehnic pentru aderare. Parlamentul va da aviz pozitiv, cu majoritate largă. Să vedem ce va mai spune Franţa atunci", spune, la rândul lui, europarlamentarul român Marian Jean Marinescu (PPE).

El este convins că vor urma negocieri şi că, în final, răspunsul Consiliului "nu va fi negativ".