De ce ne blochează justiţia obiectivele europene/ Care a miza raportului pentru România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bruxelles-ul anunţă miercuri dacă România şi Bulgaria au făcut sau nu progrese în reforma justiţiei, într-un raport pe care stau cu ochii nemţii, francezii şi olandezii.

"Nu discutăm despre aderarea României la Schengen decât cu rapoartele de justiţie pe masă", au anuţat reprezentanţii Franţei, Germaniei şi Olandei luna trecută când au cerut amânarea aderării la Schengen.

Una e teoria, alta realitatea. Comisia Europeană, cea care face raportul în cadrul aşa numitului Mecanism de Verificare şi Cooperare în Justiţie (MCV) a repetat pe toate vocile: nu e corect să faceţi legătura între Schengen şi raportul pe justiţie. În ultimele zile, draftul de raport a circulat în cancelariile diplomatice şi la ministerele implicate, iar partea română a cerut comisiei să mai facă odată, în raport, această precizare.

Va avea vreun efect?

Ministrul român de externe, Teodor Baconschi, nu a vrut să comenteze progresele menţionate în raportul care va public, official, mâine şi nici dacă politicienii francezi, germeni sau olandezi şi putea schimba decizia legată de aderarea la Schengen. 

Europarlamentarii români spun că nu şi explică şi de ce.  “Și Comisia și Parlamentul au spus că nu există această legătură. Nu există, dar se utilizează. Aceasta este atmosfera politică în Europa în acest moment. Nu este o atitudine față de România, este o situație creată de criza economică și această atitudine este determinată de situația internă. Nu este o atitudine contra României. Pur și simplu așa s-a potrivit ca noi să aderăm la Schengen în această perioadă”, a declarat, pentru Adevărul Europa, Marian Jean Marinescu, liderului celui mai numerous grup românesc din PE, cel al PPE.  El apreciază că, de această dată, pe condiţiile de aderare la Schengen, toate autoritățile din România și-au făcut treaba foarte bine. 

Noi nu suntem imigranţi, cu europeni

Frica de imigranţi a statelor membre este, în fapt, unul din motivele pentru care România şi Bulgaria sunt amânate. „Fals!”, spun din nou politicieni români de la Bruxelles.

“Noi suntem al doilea contributor după Germania la granița dintre Grecia și Turcia, am ajutat la acea problemă. Ei trebuie să întărească Frontex. Plus că, din moment ce nu există nicio statistică, mă întreb, numărul de imigranţi care intră prin Grecia este mai mic sau mai mare decât cel care intră prin sudul Franței sau prin sudul Italiei? Noi nu sumtem imigranți, românii și bulgarii. Noi suntem cetățeni europeni”, a mai spus Marian Jean Marinescu.

“Da, avem probleme cu corupţia”

În fapt, aderarea la Schengen nu aduce pentru cetățeanul român și pentru cel bulgar nicio schimbare, decât că nu mai arată un act când trece frontiera, atât. În rest, regulile de liberă circulație în Europa rămân aceleași. “Este adevărat, avem probleme cu corupția. E clar, se poate vedea peste tot. Avem probleme, dar în același timp, dacă vă uitați pe știrile din România, ar vedea că instituțiile din ţară lucrează, pentru că zilnic este o știre cu un nou caz. Nu cred că ar putea folosi acest motiv să ne blocheze și pe alte dosare. Cazuri de utilizare incorectă a fondurilor europene există peste tot în UE, nu cred că acesta ar fi un dosar pe care să ne blocheze”, mai spune Marinescu.

Un calendar de aderare
 
Estimarea sa şi orizontul de aşteptare transmis de politicieni ai Franţei sau Germaniei este ca România să adere la spaţiul fără frontier în 2012, la mai bine de un an de momentul la care se aştepta să fie primită. Cel mai probabil, România va avea parte de o aderare în trepte: graniţele maritime şi aeriene se vor deschide în octombrie anul acesta, iar cele terestre  anul viitor.  Chiar în interiorul Parlamentului European însă lucrurile sunt împărţite, iar divizarea voturilor s-a văzut inclusiv în interiorul delegaţiilor politice naţionale.

Cine şi de ce a votat “împotrivă”
 
Delegația franceză, nu numai din PPE, a votat pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Este un paradox, întotdeauna Parlamentul a avut o altă poziție decât Consiliul. Pentru că în consiliu este vorba de guvernele naționale, iar în Parlament, de reprezentanții aleși. La fel au votat şi o parte din membrii delegaţiilor germane. Olandezii au fost împotrivă, la fel ca şi englezii şi neafiliaţii. “Germanii și francezii urmăresc și ce le dictează agenda de acasă, mai  Nemţii spun că nu contează numai tehnica, ci și cine stă în spatele echipamentului tehnic. Francezii au spus că salariile vameșilor sunt foarte mici. Dar nu așa cred că poți bloca accesul unei țări la Schengen”, a adăugat Marinescu.
 
 


Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite