România, ţara care nu îşi depistează singură fraudele cu banii europeni. Justiţia dă pedepse doar în 20% din cazuri

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fraudele cu banii UE sunt depistate în România de inspectorii UE şi nu de controalele naţionale, spre deosebire de Bulgaria care a făcut progrese la acest capitol, se arată în raportul referitor la protecţia intereselor financiare ale UE care va intra joi în dezbaterea eurodeputaţilor reuniţi în şedinţă de plen, la Bruxelles.

Raportul arată care sunt cele mai frecvente greşeli şi cele mai mari probleme legate de fraudele cu fonduri europene.

Pe fondurile pentru agricultură, în 2010 susţine raportorul Zigmantas Balcytis, a existat o creștere a numărului raportat de nereguli și de cazuri care prezintă suspiciuni de fraudă, iar impactul financiar al acestora a crescut de la 13 milioane de euro în 2009 la 69 de milioane de euro în 2010. Valoarea fondurilor totale recuperate este nesatisfăcătoare: statele membre au recuperat 175 de milioane de euro în exercițiul financiar 2010, ceea ce reprezintă 42 % din datoriile Fondului european de garantare agricolă (FEGA).

Exista "rate suspicios de scăzute de cazuri de fraudă" raportate de Franța, Germania, Spania și Regatul Unit, în special având în vedere dimensiunea lor și sprijinul financiar primit. Raportorul este de părere că acest lucru suscită îndoieli rezonabile cu privire la respectarea principiilor privind raportarea.

Fraude cu banii UE din politica de coeziune

Circa 70 % din totalul rapoartelor referitoare la nereguli au fost legate de politica de coeziune, iar în 2010 domeniul politicii de coeziune a înregistrat cea mai ridicată rată de recuperare a cheltuielilor (peste 60 %). În 2010, Danemarca, Franța, Malta, Țările de Jos, Suedia și Slovenia nu au raportat niciun caz de nereguli în acest domeniu, acest fapt ridicând îndoieli cu privire la aplicarea corectă a regulilor.

Fraude cu banii UE din perioada de preaderare

Raportul PE este preocupat de faptul că fondurile de preaderare indică cele mai scăzute rate de recuperare în ceea ce privește cheltuielile şi constată că, la fel ca în 2009, numărul cel mai ridicat de nereguli și cazuri de fraudă se leagă de folosirea resurselor fondurilor SAPARD în România și Bulgaria;

Bulgaria a înregistrat progrese majore în consolidarea sistemelor naționale de control, lucru demonstrat de faptul că, în 2010, o mare parte dintre cazurile de nereguli și cazurile care prezintă suspiciuni de fraudă au fost detectate nu de către inspectorii și controlorii externi, ci de către cei interni sau naționali; dar, arată raportorul, regretăm faptul că, în România, majoritatea cazurilor de nereguli și a cazurilor care prezintă suspiciuni de fraudă sunt în continuare detectate în urma inspecțiilor serviciilor UE sau a celor întreprinse la cererea acestor servicii şi solicită Comisiei să coopereze îndeaproape cu autoritățile din România pentru a îmbunătăți situația.

În cazul României, raportul OLAF pentru 2010, arată că din 256 de cazuri semnalate autorităţilor de la Bucureşti - top 5 ca număr - doar în 30 de cazuri s-au dat condamnări ceea ce reprezintă 20%. În Germania de exemplu, 50% din cazurile semnalate de OLAF au însemnat în cele din urmă condamnări. În Grecia însă, procentul condamnărilor e de numai 14%.

Potrivit altor rapoarte oficiale, economia subterană a României reprezintă 29,8% din PIB. Doar în procentul din Bulgaria este sensibil mai ridicat.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite