Petiţia “Presa şi siguranţa naţională”, la judecata Comitetului Preşedinţilor din Parlamentul European

Comitetul Preşedinţilor din Parlamentul European - un fel de "Biroul Permanent" din Parlamentul României - ia în discuţie votul de respingere a petiţiei privind introducerea presei ca ameninţare în proiectul Strategiei Naţionale de Apărare, elaborate la Bucureşti.

Petiţia înaintată de un grup de ONG-uri din România privind introducerea presei ca ameninţare în proiectul Strategiei Naţionale de Apărare ajunge joi dimineaţă pe masa Conferinţei Preşedinţilor din cadrul Parlamentului European. Conferinţa ar putea valida votul dat pe 2 decembrie, în Comisia pentru Petitii ( PETI), care a decis respingerea plângerii formulate de ONG-urile româneşti sau, dimpotrivă, ar putea invalida votul dat în Comisie. În acest caz, Comisia PETI va trebui să reia dezbaterile şi votul în legătură cu plângerea venită din România.

Conferinţa Preşedinţilor a fost sesizată, conform regulamentului Parlamentului European, de o şesime din membrii Comisiei PETI, nemulţumiţi de condiţile în care a fost acordat votul din 2 decembrie. În sesizare se susţine că votul a fost fraudulos, întrucât nu a fost întrunit cvorumul necesar de jumătate din membrii Comisiei, iar agenda şedinţei respective nici măcar nu prevedea acordarea vreunui vot. În plus, susţin autorii sesizării, pentru închiderea petiţiei s-au pronunţat 16 membri ai Comisiei PETI, în condiţiile în care numărul membrilor grupului PPE în această comisie este de numai 12.

Votul controversat din Comisie

În 2 decembrie, petiţia împotriva includerii presei în Strategia Naţională de Apărare ca vulnerabilitate a statului român a fost închisă de membri comisiei Parlamentului European. Doar reprezentanţii PPE din Comisia pentru Petiţii şi-au exprimat opţiunea prin vot. Liberalii şi socialiştii europeni au contestat procedura şi au ieşit din sală.

Conferinţa preşedinţilor este organul politic al Parlamentului European responsabil de organizarea lucrărilor Parlamentului şi programarea legislativă, stabilirea competenţelor şi a componenţei comisiilor şi delegaţiilor, relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, cu parlamentele naţionale şi cu ţările terţe.

Conferinţa preşedinţilor se compune din Preşedintele Parlamentului şi preşedinţii grupurilor politice. Din Conferinţa preşedinţilor face parte, de asemenea, un reprezentant al deputaţilor neafiliaţi, care însă nu are drept de vot. Conferinţa preşedinţilor hotărăşte prin consens sau prin vot ponderat în funcţie de numărul deputaţilor din fiecare grup politic.