VIDEO FOTO Cum vor arăta oraşele Europei: căldură din gunoiul menajer, energie de la ferma de vânt, autostrăzi pentru biciclete
0
"Dezvoltare durabilă", „reducerea emisiilor de carbon", „eficienţă energetică", „soluţii verzi" sunt doar câteva din teoriile europene din documentele, dezbaterile şi declaraţiile birocraţilor ori aleşilor din Bruxelles sau din capitalele europene. Ce sunt ele şi ce înseamnă în practică, rămâne de multe ori o enigmă pentru cetăţean. „Încă unii care bat câmpii şi nu mai ştiu cum să împartă banii între ei", ar s
Administraţiile unora din oraşele UE au luat lucrurile în serios şi au trecut la fapte. Câteva dintre ele şi-au prezentat soluţiile la summitul organizat de Comitetul Regiunilor. Gazda evenimentului, Copenhaga, capitala Danemarcei, ţară care deţine preşedinţia UE are ambiţii care pentru multe administraţii locale din România par acum "science fiction". Cel mai important obiectiv al administraţiei de la Copenhaga este ca, în 2025, oraşul să devină primul "neutru" adică fără emisii de CO2. Ambiţia nu porneşte de la declaraţii ci de la lucruri puse demult în practică.
Hoteluri de cinci stele contruite ecologic, transport în comun integrat şi nepoluant, reducerea deplasărilor cu maşina, în scurt timp, energia pentru locuinţele oraşului va proven, în proporţie de50% din surse regenarabile.
Ce s-a făcut până acum (câteva cifre):
Sistemul de canalizare: investiţii în reducerea pierderilor de apă în infrastructura oraşului prin intermediul tehnologiei de detectare a scurgerilor, reglementarea presiunea apei şi alte măsuri de atenuare. Astfel, dacă pierderile din reţeaua de apă a multor oraşe sunt de 40 - 50%, în Copenhaga ele sunt de până la 6-7%.
Întreprinderile şi cetăţenii sunt încurajaţi să reducă pierderile cu un stimulent financiar de până la 3.000 de euro disponibil pentru rezidenţi încurajaţi astfel să investească în sisteme pentru colectarea şi refolosirea apei de ploaie.
Sistemele de transformare a gunoiului în energie funcţionează pe baza unor calculi precise: dintr-o pungă cu gunoi rezultă 3,5 ore de current electric şi patru ore de încălzire pentru o locuinţă
Copenhaga are transportul public urban cu cel mai mare grad de mobilitate din lume. Una din cele mai importante investiţii a fost sistemul integrat de bilete. Există acelaşi bilet pentru tren, tramvai şi metrou pentru toţi operatorii public de transport.
60% din cetăţeni plătesc biletele prin SMS şi se estimează că în următrii ani, biletele tipărite nu vor mai exista. Operatorii de telefonie mobilă participă la program.
Numărul deplasărilor cu maşinile în zonele central ale oraşului au scăzut de la 315.000 în 1970 la 284.000 în 2010
Deplasările cu biclicleta la serviciu/la şcoală şi înapoi a crescut de la 36% în 2007 şi va ajunge la 50% până în 2015. Există şi o infrastructură pentru biciclete impresionantă: aproape 370 de kilometri
Primarul oraşului Copenhaga, Frank Jensen (FOTO: www.kk.dk)
Costurile evitate prin trecerea la maşină la bicicletă au fost estimate, pe o perioadă de cinci ani la 43 de milioane de dolari
Cetăţeni mai sănătoşi înseamnă şi reducerea cheltuielilor cu serviciile medicale. Estimările arată că se economisteşte un dolar la fiecare kilometru parcurs pe bicicletă.
Unul din obiectivele guvernului danez este ca, până în 2030, 50% din producţia de energie să provină din vânt. Astfel, există o adevărată competiţie între aşa numitele „ferme de vânt". Aceste „ferme" sunt deţinute în părţi egale de administraţia locală şi de cetăţeni care au acţiuni
La sfârşitul acestei săptămâni, premierul danez a anunţat că Guvernul de la Copenhaga a ajuns la un accord pentru "cel mai ambiţios plan energetic din Europa". Printre obiective: parcurile eoliene majore ar urma să susţină 1,5 milioane de gospodării. Până în 2020 jumătate din consumul energetic din Danemarca va fi creat din surse regenerabile, în timp ce 8.000 de locuri de muncă vor fi create doar prin dezvoltarea acestui sector.
Se încarcă comentariile...
