Eurodeputații cer statelor membre să dea drept de muncă românilor și bulgarilor după 2011

Parlamentul European a adoptat marți (25 octombrie) o rezoluție privind dreptul de muncă al românilor și bulgarilor în toate statele membre ale Uniunii Europene. Raportorul acestui dosar, europarlamentaruol român Traian Ungureanu a cerut tuturor statelor membre ale UE să liberalizeze piața muncii pentru români și bulgari după 1 ianuarie 2012.

Ungureanu, membru al Comisiei pentru Forţa de Muncă şi Afaceri Sociale din Parlamentul European cere statelor membre care încă impun restricții pe piața de muncă românilor și bulgarilor să elimine orice barieră la sfârșitul anului 2011. Statelele membre au însă dreptul, conform tratatului UE, de a extinde termenul de 1 ianuarie 2012 pentru o perioadă de încă doi ani, până la sfârșitul lui 2013. Deși 40 de europarlamentari au votat în favoarea reununțării la permise de muncă în UE pentru români și bulgari, această decizie aparține exclusiv statelor membre, care își vor face cunoscută poziția până la sfârșitul acestui an.

Europdeputații încearcă, însă, să obțină o evaluare mai transparentă a motivelor invocate de statele membre în privința mobilității forței de muncă. Aceștia roagă Comisia să pornească o investigație în cazul țărilor care au decis să impună în continuare restricții pe piața muncii pentru români, bulgari și alți cetățeni ai UE, precum cei din țările care au aderat în 2004, pentru a verifica dacă aceste măsuri nu au fost luate în concordanță cu legile UE.

De asemenea, Ungureanu avertizează statele membre, în rezoluția, sa că legile care limitează dreptul de muncă în timpul perioadei de tranziție afectează, pe termen lung, principiile și valorile care stau la baza Uniunii, cum ar fi libera circulație, solidaritatea sau egalitatea. Unul dintre argumentele europarlamentarului este că nu s-au înregistrat efecte negative în acele state membre care au permis deja accesul pe piața muncii a forței de muncă din statele membre care au aderat în 2004 și 2007 .

"Cifrele oficiale, inclusiv cifrele de la Comisia Europeană, arată că muncitorii din estul Europei nu au generat șomaj și nu au pus presiune pe sistemele de protecție socială. Dimpotrivă, influxul a adus creștere economică în țările de destinație, evaluat la 1% din PIB", a spus Ungureanu luni (24 octombrie) în cadrul plenului de la Strasbourg.

Raportul lui Ungureanu mai amintește Consiliului și Comisiei că mobilitatea forței de muncă în UE este esențială pentru recuperarea economică și atingerea ambițiilor propuse prin strategia Europa 2020, argument folosit deseori de comisariii sau liderii UE în discursurile lor privind modalitățile de creștere economică în Europa. Restricțiile de pe piața muncii, mai spune europarlamentarul român, constituie un obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne unice europene și promovează munca la negru.

Liberalizarea pieţei muncii din UE pentru cetăţenii români, una dintre marile mize ale României atunci când a aderat în 2007 reprezintă o preocupare principală a europarlamentarului Traian Ungureanu. „Riscăm să observăm din nou că un drept european e restrâns în cazul României", a declarat acesta pentru Adevărul Europa, referindu-se şi la decizia Spaniei de a reintroduce permisele de muncă pentru români. „Acum, Spania a avut o reacţie negativă, de înţeles. Şomajul printre tinerii spanioli este de 40-45%. Însă a fost o mişcare cu raţiuni politice. La sfârşitul anului, când vor apărea cifrele monitorizării efectului noului regim de muncă în Spania, se va vedea că modificările nu vor fi dramatice. Cred că şomajul va rămâne la fel în Spania", spune el.

Traian Ungureanu priveşte cu o oarecare suspiciune şi spre evoluţiile de după anul 2013, când, conform tratatului de aderare, românii nu ar mai trebui să fie afectaţi de restricţionarea dreptului de muncă.„Ce se va întâmpla dacă actuala criză rămâne la fel şi în 2013? Ce vor face statele membre dacă vor fi presate să limiteze accesul pe pieţe al muncitorilor români şi, pe de altă parte, vor fi presate de tratat să renunţe la orice fel de restricţii? Va fi interesant", spune Ungureanu. El consideră că atitudinea statelor membre faţă de forţa de muncă românească e, „în mare parte, ipocrită". Pentru că, pe de-o parte, multe state impun restricţii. Pe de altă parte, ele sunt beneficiare ale scurgerii de muncă de înaltă calificare din România. „Şi acolo nu mai sunt restricţii", conchide Ungureanu.