Apel disperat pe banii UE! Beneficiarii de proiecte europene: Suntem la un pas de faliment TOTAL!

Fondurile europene destinate României ajung cu greu la beneficiari

Beneficiari ai fondurilor UE prin programele operaţionale destinate României au ajuns la disperare din cauza blocajului în care au ajuns plăţile pe ntru proiectele lor. Suspiciunea că mai multe misiuni de audit ale Comisiei Europene vor depista nereguli - ceea ce ulterior s-a şi confirmat, a determinat Bucureştiul să nu mai trimită deconturi la Bruxelles. De două luni. Nici nu a pus nimic în loc.

Nici perspectivele reluării finanţărilor nu sunt prea bune astfel că blocajul în care se află în psecial beneficiarii proiectelor finanţate prin POSDRU riscă se se prelungească. În şedinţa de Guvern, Ministrul pentru Afaceri Europene Leonard Orban a avertizat că există riscul unor noi suspendări pe alte programe operaţionale. Detalii pe Adevărul Europa

După ce a consultat mai mulţi experţi, angajaţi, autorităţi, beneficiari de fonduri structurale, Adevărul Europa a făcut o listă a celor mai importante întrebări la care autorităţile de la Bucureşti trebuie să răspundă. O analiză completă a situaţiei a fost publicată de Adevărul în ediţia de marţi

1. EXPLICAŢI CE SE ÎNTÂMPLĂ! Beneficiarii sunt dezorientati, dezinformati, disperaţi şi o parte a acestora acuză lipsa de comunicare din partea autorităţilor responsabile.

2. CE FACEŢI CA POSDRU SĂ FIE DEBLOCAT. Autorităţile de la Bucureşti mai au o lună pentru a răspunde cu date şi fapte experţilor de la Bruxelles în urma auditului ale căror concluzii au fost transmise la Bucureşti pe data de 8 august. Dacă Bucureştiul nu răspunde conform aşteptărilor experţilor CE, plăţile pe POSDRU ar putea fi suspendate.

3. CE FACEŢI CA FINANŢĂRILE SĂ SE REIA. Beneficiarii POSDRU dar şi cei implicaţi în alte proiecte pe alte programe operaţionale aşteaptă măsuri proactive din partea autorităţilor de management cum ar fi selecţia proiectelor fără probleme şi a cărora finanţare să fie deblocată astfel încăt să nu sufere tot sistemul din cauza unor proiecte cu probleme.

4. CE SOLUŢII ARE GUVERNUL pentru lipsa finantarilor care îi bagă în datorii pe beneficiari. În 2011 când Comisia Europeană a decis întreruperea plăţilor pe Programul Operaţional Regional, 600 de milioane de lei au fost deblocate din Trezorerie pentru continuarea proiectelor.

5. CUM REZOLVAŢI SUSTENABIL problemele astfel încât aceste blocaje să nu se mai repete (alte 3 programe au axe suspendate - pe Transporturi, Creşterea Competitivităţii Economice şi Mediu) şi sunt în pericol toate celelalte patru programe operaţionale cheie.

6. CUM RĂSPUNDEŢI BRUXELLES-ului la Planul de Actiune pentru România eşuat urmare a deficienţelor de sistem şi a neregulilor depistate pe programele operaţionale

Mai mulţi beneficiari cu experienţă importantă pe fonduri europene au apelat la funcţionarii Autorităţii pentru Management POSDRU pentru a afla detalii despre modul în care văd deblocarea finanţărilor. Unii nu au plecat prea încrezători. Observaţiile lor coincid cu detaliile unei scrisori a DG Regio a Comisiei Europene după ce experţii acesteia au evaluat Planul de acţiune pentru creşterea absorbţiei de fonduri europene şi care au conclusionat că administraţia locală este paralizată şi că există riscul suspendării pe mai multe programe. Citiţi detaliile acestor avertismente care vin din partea experţilor Comisiei Europene

Astfel, potrivit unora din beneficiarii de fonduri UE, funcţionarii români nu au în acest moment capacitatea şi argumentele pentru a susţine o poziţie fermă nici faţă de decidenţii din Guvern şi nici în faţa UE. Una din chestiunile controversate este legată de ponderea cheltuielilor cu resursele umane în proiecte (70%) şi 30% externalizări. Potrivit unor experţi, această regulă, pusă în discuţie de experţii CE în cadrul auditului, era favorabilă Guvernului deoarece 70% din procentul cheltuielilor pe resurse umane se întorcea la buget sub formă de taxe şi impozite corespunzătoare contractelor de muncă. Funcţionarii români trebuie astfel să-şi pregătească argumentele în relaţie cu Bruxelles-ul", au apreciat coordonatorii de proiecte.

SOLUŢII: Transparenţă, informare, comunicare

Situaţia pe POSDRU a fost caracterizată drept critică şi chiar disperată de multe organizatii care implementeaza proiecte finanţate prin acest program. Ce este de făcut l-am întrebat pe Dragoş Jaliu (PMP, PhD) Partener Structural Consulting Group şi iniţiator al fonduri-structurale.ro

"Deşi poate părea prea simplist, o primă soluţie este explicarea situaţiei reale. Lipsa de transparenţă, lipsa oricăror informaţii oficiale despre perspectivele reale ale POSDRU în perioada următoare nu fac decât să genereze nesiguranţă şi interpretări proprii de către beneficiari. Suntem, prin esenţă, o naţie care „pune răul înainte" şi, în situaţia de faţă, lipsa oricărui mesaj din partea autoritatilor creaza la nivelul beneficiarilor disconfort si pesimism. Zilele trecute, Autoritatea de Management POSDRU a organizat o întâlnire cu presa, explicând pe îndelete situaţia deloc roză în care este programul. Este, din păcate, un mic pas pentru AM POSDRU şi la fel de mic, dacă nu mai mic, pentru beneficiari", apreciază Jaliu.

Alături beneficiari POSDRU, el apreciază că există multe proiecte bune care aduc un beneficiu real, şi totuşi, se iau la nivelul Autorităţii de management măsuri drastice cu aplicabilitate generală şi care ajung să discrediteze toţi beneficiarii şi toate proiectele.

„Şi dacă acceptăm că există proiecte bune cu impact şi care aduc valoare adaugată, măsurile luate de acum încolo ar trebui să vizeze punctual fiecare proiect. Nu există bani pentru finanţarea în continuare a proiectelor care nu aduc beneficii reale? Atunci să se faca o evaluare completa şi obiectivă a tuturor celor 2.461 de proiecte aflate în implementare şi să se facă plăţi, cu prioritate, către proiectele bune, cu risc scăzut, dovedit, în urma verificărilor şi monitorizarilor efectuate de-a lungul timpului. Există la nivel de AM liste cu proiecte care pot fi date model de bună practică. E un punct de plecare in evaluarea punctuala a proiectelor. Criteriile însă trebuie să fie transparente si acceptate.

În ce situaţie se află beneficiarii şi care sunt riscurile

Dragoş Jaliu: Eforturile pe care le-au facut cei mai multi din beneficiari şi parteneri pentru a-şi îndeplini obligaţiile şi pentru a-şi atinge indicatorii asumaţi, în ciuda dificultăţilor întâmpinate sunt substanţiale. Cei mai mulţi au facut împrumuturi la bănci sau au creditat proiectele din contul curent al organizaţiei, au amânat, eşalonat şi prioritizat plăţile. Unii sunt in situatii disperate - faliment, litigii cu angajaţii şi furnizorii neplatiti, datorii la banci.

Corina Dragomirescu: Noi, Academia de Adocacy, suntem la doi ani de implementare. Suntem în faza în care tot ce am construit putem valorifica acum cu cei peste 800 de beneficiari pe care îi avem în prezent. O intrerupere sau blocare de program risipeste tot ce am făcut. E ca în agricultură. Daca nu uzi planta, se usucă. Mai ales când lucrezi cu oameni şi modifici abordări, atitudini încercând să îi implici , să le arăţi că se poate dialoga bazat pe argumente pertinente, pe consens, să profesionalizezi dialogul public, să determine decidenţii să ţină cont de el. Ce nu înţelegem este de ce suntem băgaţi în aceeaşi oală cu cei care nu au respectat regulile de joc.