Românii şi bulgarii, săracii euro-entuziaşti

Bucureştiul şi Sofia au aderat la Pactul Euro-plus şi vor să adopte euro în anii următori, Budapesta şi Praga se mai gândesc.

Aderarea la zona euro nu mai trezeşte interesul noilor state membre ale Uniunii, precum în anii de dinaintea crizei. În mod surprinzător, România şi Bulgaria, ţări profund afectate de criză şi cei mai săraci membri ai Uniunii, se numără printre entuziaşti.

Articol realizat în colaborare cu Presseurop.

Cei mai optimişti rămân balticii. Estonia deja a aderat la 1 ianuarie 2011, în plină criză a monedei unice. Vecinele Letonia şi Lituania şi-au propus, oficial, să adere la începutul lui 2014.

Acelaşi an este luat ca reper şi de Bulgaria, potrivit premierului Borissov. Aceasta,deşi criza greacă a făcut ca entuziasmul vecinilor de la Sud de Dunăre faţă de moneda unică să mai scadă. România, unul dintre puţinele state membre care încă nu a ieşit oficial din recesiune, şi-a propus ca ţintă anul 2015 .

Polonia - ţara din centrul şi estul Europei care a rezistat cel mai bine crizei - nu este prea grăbită să accepte moneda euro, deşi premierul Donald Tusk a promis că moneda unică va înlocui deja zlotul în 2012. Potrivit unui reprezentant al Ministerului de Finanţe, aceasta nu ar trebui să se întâmple înainte de 2015, scrie ziarul polonez "Rzeczpospolita".

Ungaria: poate în 2020

Scepticismul domină la Budapesta şi Praga. Guvernul ungar speră că noua sa constituţie, a cărei redactare va fi finalizată în luna aprilie, va include un articol care să stabilească denumirea monedei sale, şi aceea să fie forintul.

"Ţara noastră nu este încă pregătită pentru adoptarea euro. Înainte de 2020, este chiar imposibil de imaginat", afirmă prim-ministrul Viktor Orbán, citat de"Rzeczpospolita" . "Este necesar ca Ungaria să apere forintul, deoarece în această monedă ea îşi semnează toate contractele economice", a mai spus premierul de la Budapesta..

Praga, reținută

Campioană recunoscută a euroscepticismului, Praga nu se dezminte nici când e vorba de moneda unică. Potrivit preşedintelui Vaclav Klaus, zona euro s-a schimbat mult din ziua în care Republica Cehă a aderat la UE. Guvernul ceh va trebui să ia o poziţie cu privire la moneda unică în 2014.

Dintre statele foste comuniste care au aderat la UE în 2004, doar Slovenia, Slovacia şi Estonia au adoptat şi moneda euro. Totuşi, atunci când au aderat la Uniunea Europeană, noile state membre s-au angajat că vor acţiona şi pentru intrarea în zona euro, fără însă a fi fixate termene. Acum, criza economică şi mai ales incertitudinile care planează asupra monedei unice, după zguduirile din Grecia, Irlanda şi, mai nou, Portugalia, îi fac pe est-europeni ceva mai reţinuţi.

România, pentru Euro-plus

România se află printre entuziaşti şi când este vorba despre aderarea la Pactul Euro-plus. Iniţiată de Germania şi Franţa, ca un set de măsuri de convergenţă economică, financiarăşi chiar fiscal, menită să asigure stabilitatea zonei, propunerea a mai suferit pe parcurs ceva modificări, punând mai mult accentual pe flexibilitate şi adaptare la specificul fiecărei economii în parte.

România a aderat oficial, la Pactul Euro-plus, cu două zile înainte de Consiliul European din 23-25 martie. Gestul nu a produs mari emoţii într-o ţară preocupată de cu totul alt tip de confruntări politice interne. Guvernul a emis un comunicat care a trecut aproape neobservat.
Garanţii pentru cota unică

Totuşi, preşedintele Băsescu a ţinut să precizeze, după Consiliul din martie, că nimeni nu se va atinge de sistemul românesc de taxare, mai relaxat decât în statele membre din vest. De unde au venit, nu odată, chiar acuzaţii de "dumping fiscal şi social". Nivelul de taxe rămane un drept naţional. România nu ar fi aderat, dacă se punea sub semnul întrebării cota unică, a ţinut să precizeze preşedintele.

Pactul prevede, în principiu, că statele membre vor stabili obiective anuale, care vor fi evaluate de Comisia Europeană, însă poltiicile pentru atingerea lor au fost lăsate la latitudinea guvernelor naţionale. Salariile vor evolua în ritm cu productivitatea, iar indexările şi măririle vor fi reevaluate. Alte prevederi se referă la flexibilizarea pieţii muncii şi reducerea contribuţiilor sociale.

Euroscepticele Ungaria şi Cehia nu se află printre semntatarii pactului. În afară de România, dintre statele UE din afara zonei euro au mai aderat la pact Bulgaria, Letonia, Lituania şi Polonia. Plus unul dintre vechii membri, care însă nu a adoptat moneda unică: Danemarca.