Simeon Djankov, vicepremierul Bulgariei: “Cred în euro”

Simeon Djankov: „Noi ne păstrăm decizia de a adera cât mai curând la zona euro“

Vicepremierul şi ministrul finanţelor din Bulgaria, Simeon Djankov, vorbeşte pentru "Adevărul Europa" despre felul în care ţara sa încearcă să depăşească criza. Tonul demnitarului de la Sofia este unul optimist.

Cu Simeon Djankov, ministrul de Finanţe al Bulgariei, ne-am întâlnit prima oară la Bucureşti, în luna mai, cu ocazia unui forum economic. Atunci, se arăta foarte optimist în legătură cu perspectivele economice ale ţării sale. Acum, ne-am întâlnit la Bruxelles, unde ministrul bulgar participa la o şedinţă a Consiliului ECOFIN. În vârstă de 40 de ani, Simeon Djankov este considerat unul dintre economiştii reputaţi la nivel mondial. Ministrul de Finanţe din Guvernul de la Sofia vorbeşte despre reţeta prin care Bulgaria a ieşit din criză. Datele economice arată că vecinii noştri încheie anul cu rezultate mai bune decât aşteptările.

O.N.: Domnule viceprimministru, ne-am întâlnit ultima oară la Bucureşti, în luna mai. Eraţi atunci foarte optimist în legătură cu situaţia economic din Bulgaria în perspective anului 2010. Acum, la sfârşit de an, cum sunteţi?

S.D.:Sunt chiar mai optimist. Tocmai au fost publicate cifrele pentru ultimul trimestru financiar al anului, care arată o creştere economică de 0.7% faţă de anul trecut, precum şi o creştere faţă de al doilea trimestru, ceea ce înseamnă că anul 2010 a fost un an bun, aşa cu am preconizat. Bugetul pentru 2011 a trecut deja prin parlament şi ne aşteptăm la o creştere de 3,6%, în anul viitor. Iar deficitul bugetar va fi de 2,5%.

O.N.: Cu un asemenea deficit stârniţi invidia multor state din zona euro...

S.D.:Da, suntem una dintre ţările cu cel mai mic deficit şi în anul acesta, deşi el este depăşeşte 3%, este în jur de 3,8%. Dar anul viitor vrem să ne încadram în criteriile de la Maastricht. Iar rata pe care trebuie să o plătim pentru datorii externe, în relaţie cu PIB-ul nostru, 16%, este una dintre cele mai joase din UE, a două după Estonia.

O.N.: Multe state îşi revizuiesc sistemele sociale, în încercarea de a le face mai eficiente. Dumneavoastră faceţi acest lucru în Bulgaria?

S.D.:Am început asta chiar de când am venit la guvernare, acum un an şi jumătate. Am purtat mai întâi multe discuţii, am făcut multe dezbateri legate de reforma sistemului de sănătate, am identificat ţelurile noastre şi care ar fi obstacolele. Ministrul sănătăţii a propus un set de măsuri, care a fost aprobat acum o lună şi avem un termen limită până în 2035 să aplicăm toate reformele. În 5 ani, vrem să avem un echilibru între aceste reforme şi cele pe plan social, să creştem numărul de anilor necesari pensionării, pentru bărbati şi pentru femei, în fiecare an cu 4 luni. Astfel, vârsta de pensionare va ajunge la 65 de ani.

O.N.: Au pierdut pensionarii nişte bani cu aceste măsuri?

S.D.:Nu, am reuşit să facem bugetul pentru anul acesta şi pentru anul viitor fără să creştem impozitele şi să afectam pensiile. Bulgaria a reuşit în 2010 şi va reuşi şi în 2011 să evite măsurile radicale care s-au luat în România.

O.N.: Ce ştiţi despre mutarea sediilor unor companii din România în Bulgaria? Este adevărat sau este doar o gogoaşă de presă?

  S.D.: Este adevărat. Avem nişte statistici ale companiilor din toată Bulgaria, care arată că sunt din ce în ce mai multe companii româneşti care îşi mută sediul în Ruse. Şi e vorba de cifre mari aici, în jur de 300 de companii pe lună. Deja 1500 de companii româneşti şi-au deschis sedii în Ruse, şi acum am observat un trend oarecum mai recent: companiile româneşti se mută în capitala Bulgariei, la Sofia.

O.N: Asta e din cauză că impozitele sunt mai mici?

S.D.: Este mai degrabă pentru că nu am crescut impozitele în timpul crizei. Am păstrat acelaşi sistem, nu cum a fost cazul în România sau cum s-a întâmplat în Grecia. La noi a rămas cota TVA de 20 %. Impozitul pe profit este 10%, pe când al vostru este de 16%, iar impozitul pe dividende este de 5% pe când în România este in jur de 12%.

O.N: Criza din Irlanda şi problemele din Portugalia şi Spania au făcut ca statele Europei Centrale, ce îşi doreau să intre în zona euro să se declare mult mai prudente. Bulgaria devine şi ea mai prodentă în privinţa aderării la euro?

S.D.:Noi ne păstrăm decizia de a adera cât mai curând la zona euro. Ţările care sunt sceptice în privinţa asta sunt şi cele care, de fapt, nu îndeplinesc criteriile necesare pentru a intra în zona euro. Polonia a început să fie sceptică. Da, dar Polonia are un deficit de 7%, Republica Cehă a spus acelaşi lucru, însă şi ei au deficit de 6%. Deci, eu cred că acesta ar fi un motiv pentru atitudinea lor, este vorba de faptul că nu ar îndeplini in primul rând criteriile pentru a intra în zona euro. Noi sperăm, ca până la sfârşitul lui 2011, să putem spune că suntem pregătiţi să adoptăm euro şi de-abia aşteptăm să ajugem în acel moment şi să vedem ce e de făcut de acolo înainte. Mai întâi, trbuie să demonstrăm că deficitul nostru în buget este sub 3%. Chiar dacă parlamentul a votat un deficit bugetar de 2,5% pentru 2011, trebuie să demonstrăm că am progresat economic pentru a menţine acest procent. Asta înseamnă că până în ultimul trimestru al anului viitor, Bulgaria va trebui să se menţină această creştere economică, iar apoi, dacă deficitul va fi tot sub 2,5%, vom putea începe negocierile şi planurile pentru a accede la euro.

O.N: Vă întreb ca economist, nu ca om politic: credeţi în euro?

S.D.:Da. Cred că în pofida problemelor pe care le traversează, este o monedă foarte stabilă, are o piaţă puternică în spate şi are Banca Centrală Europeană, care poate să sprijine moneda euro foarte bine. Da, cred în euro.

O.N.: România şi Bulgaria vor să adere la Spaţiul Schengen în martie 2011. Credeţi că obiectivul poate fi atins?

S.D.: Sperăm că în 2011 Bulgaria o să intre în spaţiul Schengen. Momentan avem vizita în ţară a grupului de experţi europeni. Ei verifică locurile care îi interesează, dar credem că martie 2011 este o dată rezonabilă pentru intrarea noastră în Schengen. Oricum, anul 2011 va fi anul în care intrăm, chiar dacă după luna martie. Consider că îndeplinim toate condiţiile necesare pentru acest lucru.

O.N: Anul 2011, deci ... Sunt însă multe ţări care spun că Bulgaria şi România nu sunt pregătite. Liderul acestui grup de ţări pare a fi Franta Credeţi că va fi posbil să blocheze accesul celor două ţări, şi pentru câtă vreme?

S.D.: Dacă ne-ar şi da şi nişte motive reale pentru care se opun, aş înţelege. Acum au început vizitele în Bulgaria, iar dacă totul este în regulă, nu văd de ce ne-ar amâna cu câteva luni. Da, ştiu că UE are multe discuţii referitoare la euro si alte probleme din ultima vreme. Iar statele membre sunt mai precaute. Însă tocmai din acest motiv le-am spus că, dacă au nevoie de multe documente, de mai multe dovezi, Bulgaria le va da tot ce este necesar. Dacă unii politicieni au anumite păreri, asta e altceva. Dar dacă vizitele oficiale dau rezultate bune, inseamnă că noi îndeplinim toate criteriile pentru a intra în spaţiul Schengen în martie anul viitor.

O.N.:O iniţiativă a ţărilor din Europa central susţine că statele mambre care au demarat reforme ale sistemelor de pensii să fie exceptate, pentru un timp, de la criteriile de la Maastricht pentru aderarea la euro. Ce părere aveţi?

S.D.: Noi respectăm criteriile de aderare la zona euro, şi credem că ministrul de finanţe polonez, care a lansat iniţiativa, are dreptate. Şi noi credem că ţările care au început nişte reforme în sistemul de pensii, reforme care includ şi pensiile private, ar trebui să fie favorizate. Sunt de acord cu părerea lui, ca economist şi ca şi ministru de finanţe. E adevărat, Bulgaria nu va beneficia în prima fază de o asememea prevedere, poate mai târziu.

O.N.:Susţineţi ideea unui Fond Monetar European, care ar urma să continue actualul fond de intervenţie pentru situaţii de criză?

S.D.: Nu. Credem că Fondul Monetar Internaţional a acumulat suficientă experienţă, iar criza ne-a arătat că o serie de instituţii din Uniunea Europeană nu au operat chiar foarte bine. Nu cred că trebuie să decidem, cel puţin în următoarele luni asupra unui nou tip de instituţiii.

O.N:În timpul discuţiei noastre din luna mai, aţi amintit despre proiecte de colaborare româno-bulgare, de la copperare în domeniul infrastructurii la lupta împotriva contrabandei şi chiar reducerea taxei de pod, celebra taxă de pod de la Giurgiu-Ruse. Câte din planurile respective au prins viaţă?

S.D.:Când am vizitat atunci România am discutat multe dintre aceste probleme cu ministrul de finanţe Sebastian Vlădescu ...

O.N. Este fostul ministru, de câteva luni...

S.D.: Da, ştiu. Eu îl consider unul dintre cei mai buni miniştri de finanţe din întreaga Uniune Europeană. Am discutat cu el în legătură cu multe acorduri, dar înre timp au avut loc schimbări în guvernul român. Cred că noul ministru de finaţe este foarte ocupat acum cu elaborarea bugetului şi încă nu este gata să discutăm chestiunile bilaterale. Sperăm că bugetul va fi gata în curând şi vom discuta, de anul viitor, şi problemele bilaterale.

O.N.: Inclusiv taxa de pod?

Da, partea bulgară e gata să reducă această taxă. Aceasta va aduce beneficii semnificative de ambele părţi. De exemplu, mă gândesc la importurile din ţări cum ar fi Grecia. Scăderea taxei ar fi benefică şi pentru România. Am început şi discuţii legate de contrabanda la graniţă, pe care vrem să o reducem semnificativ. Chiar în ultima lună am avut nişte discuţii cu România despre cum să combatem contrabanda cu zahăr. Avem impreună cu România nişte planuri să rezolvăm problema, dar sperăm că acelaşi lucru se va aplica şi pentru celelalte produse, nu doar pentru zahăr.

O.N.:Comisia Europeană tocmai a aprobat Strategia Dunării. Care sunt principalele proiecte pe care Bulgaria le susţine în regiune?

S.D.:În primul rând un al doilea pod peste Dunăre, care vizează importurile ce trec din Thessaloniki prin Bulgaria, apoi prin România, pentru a merge apoi în Europa de vest. Acesta ar fi un exemplu grozav de cooperare. Ar fi foarte bine dacă am reuşi să construim acest pod. Am reuşit să convingem Comisia Europeană de utilitatea unor fonduri pentru construcţia acestui pod până în 2012, ceea ce este deja o mare îmbunătăţire în decursul procesului. Altfel, banii nu ar fi putut fi folosiţi decât până la mijlocul anului viitor, în 2011, ceea ce nu ar fi fost suficient pentru a-l termina. Suntem încrezători că această construcţie se va finaliza în curând şi în Bulgaria deja am început să construim drumul care duce la acest pod. Pe 17 decembrie 2010, se termină prima parte a drumului şi a doua parte se va termina până pe 12 mai 2011. Deja am vorbit cu partenerii din România să conectăm podul, de o parte şi de cealaltă, ceea ce ar însemna că drumul care trece acum prin Serbia, Turcia apoi Grecia, ar trece prin România şi Bulgaria, ceea ce ar aduce mari beneficii ambelor ţări. Noi am început discuţii legate de ce vom face cu România şi după anul 2013, dar până atunci ne ocupăm de acest proiect care se va finaliza 2012. Oricum, vom continua discuţiile pentru următoarele proiecte şi de acum încolo.