Din culisele planului UE pentru bănci: recapitalizare în funcție de expunerea la datorii

Sectorul bancar spaniol, afectat de criză şi în următoarele 18 luni, susţine S&P

Băncile vor fi recapitalizate cu un nivel proporţional cu expunerea lor la datoriile suverane, măsura va fi una temporară, dar necesară pentru ca sistemul bancar al UE să convingă pieţele.

Recapitalizarea băncilor ar fi o măsură temporară, de trei până la şase luni, și "extraordinară", au precizat surse europene, după ce preşedintele Jose Manuel Barroso a anunţat miercuri planul cu care va merge pe masa Consiliului European din 23 octombrie considerat crucial pentru soarta Greciei.

"O intervenție concentrată, scurtă, ar trebui să ne readucă pe drumul cel bun. Băncile nu se mai pot finanța, nu reușesc să convingă piețele că au suficient capital, iar în Europa trebuie să avem plase de siguranță mult mai ample și mai puternice pentru a încercui nesiguranța piețelor financiare în ceea ce spunem și arătăm," au mai spus surse UE.

Între timp, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) face deja primul pas. Aceasta lucrează la un raport privind situația băncilor din Europa,  cu alte cuvinte, o continuare a testelor de stres efectuate în vara 2011. Experții europeni speră ca ABE să pună apoi pe masa discuțiilor de la consiliul european din 23 octombrie o propunere privind termenii în funcție de care se va desfășura recapitalizarea.

Experții CE nu cunosc încă datele raportului, multe dintre informațiile privind capitalul băncilor fiind încă secrete. Ei "speră" însă că cifrele vor fi "rezonabile", argumentând că băncile sunt într-o situație mai bună acum decât erau în decembrie 2010, după ce mai multe bănci din Europa au injectat, în total, capital în valoare de peste 50 de miliard ede euro doar la începutul 2011. "Sperăm că acest proces a continuat și în restul anului," spun sursele europene.

Scenariul unei recapitalizări

Recapitalizarea ar presupune, în prima fază, căutarea unor investiții din sfera pieței private, ceea ce băncile deja au început să facă și funcționează, conform acelorași surse. Dacă nu vor putea strânge finanțare privată, băncile ar trebui să ceară ajutor guvernelor, iar dacă guvernele nu au suficient de mulți bani pentru a le oferi un împrumut, acestea ar trebui să apeleze la Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară și mai apoi la instrumentul permanent, mai "flexibil" și mai"robust", mecanismul european de stabilitate. Recapitalizarea ar fi o măsură temporară, de trei până la șase luni, spun aceleași surse, deși nicio decizie nu a fost luată încă în acest sens. Această măsură ar continua să fie impusă însă până când băncile vor putea demonstra că au suficient capital și, chiar mai mult, vor putea convinge piețele că de faptul că au o bază de capital sănătoasă, mai spun sursele UE.

"Plasa de siguranță"

Băncile nu vor suferi numai o diferențiere clară în funcție de examinarea riscului pe care îl au asupra pieței, această măsură deja existând prin alte acorduri precum Basel III. Recapitalizarea propusă de CE se diferențiază de alte exerciții financiare prin faptul că va exista o plasă de siguranță pentru nivelul de expunere al băncii respective la datoriile suverane. Întrebați dacă această plasă de siguranță se adresează mai ales băncilor care au o expunere pe piața greacă și care ar fi afectate de un posibil faliment al Greciei, experții europeni au spus: "Nu vrem să menținem problem strict în curtea Greciei, aceste măsuri vizează și datoriile altor state".

Nivelul de expunere al băncilor franceze și germane la datoria suvernă a Greciei este însă suficient de mare pentru ca, spre exemplu, Franța să se teamă că ratingul de credit al țării ar fi devaluat. Recapitalizarea ar fi costisitoare. Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional, aceasta s-ar ridica la 200 de miliarde de euro.

Mecanismul "mai robust" de stabilitate

Barroso a propus implementarea mai rapidă, cu un an, a mecanismului european de stabilitate, un instrument financiar care ar "completa" Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF), dar care, în mod normal, ar fi trebuit să intre în vigoare abia la mijlocul lui 2013. MES face mai mult decât să continue munca fondului de salvare temporar al UE. El are un caracter permanent, este mai flexibil, aceasta însemnând, conform unor surse europene, că "deciziile vor fi luate mai ușor", evitând, cel mai probabil, situații precum cea din Slovacia, unde parlamentul național nu a aprobat schimbările aduse FESF.

ABE, în a cărui bord se va afla și Banca Centrală Europeană va lucra împreună cu autoritățile naționale de monitorizare a sistemului bancar pentru a verifica dacă băncile respectă termenele-limită impuse și au strâns suficient de mult capital înainte să înceapă să distribuie din nou obligațiuni. De asemenea, examinarea expunerii băncilor la nivelul datoriilor suverane din Europa și din țara de proveniență va fi monitorizată de ABE.

Băncile europene: restrângem creditarea

O astfel de abordare radicală, ce ar proveni de de la băncile franceze BNP Paribas şi Société Générale, ar putea fi copiată de creditori în Italia, Spania şi Germania, susţin bancherii. "De ce ar trebui să creştem capitalul la acest nivelul?", a spus şeful unei banci din zona euro. Un alt bancher de top, citat de FT, a declarat: "Este fundamental greşit să majorăm capitalul la acest moment."

Cu toate acestea, o strategie de "retragere" a băncilor va arăta relaţiile controversate dintre politicieni şi autorităţile de reglementare dacă va determina bancherii să împrumute şi mai puţini clienţilor punând şi mai mult în pericol redresarea zonei euro şi aşa foarte fragilă, avertizează analiştii.

Companiile europene se bazează pe finanţare din partea băncilor în procent de peste 80 la sută, comparativ cu doar 30 la sută, în cazul companiilor americane.