Compromisul de la Berlin pentru salvarea Greciei: Reuniune pentru ţările UE care cer Atenei garanţii suplimentare

Şefii finanțelor publice din Finlanda, Grecia și Germania se întâlnesc marţi, la Berlin, pentru a discuta criza datoriilor din zona euro, în timp ce analiștii se aşteaptă ca reuniunera să genereze un compromis privind pretenţiile Finlandei în privinţa pachetului de salvare pentru Grecia.

Finlanda solicită Greciei garanţii, în schimbul participării sale la orice nouă formă de ajutor. Parlamentul Finlandei are dreptul să aprobe finanţările pentru pachetele de asistenţă financiară pentru statele din zona euro care se confruntă cu probleme.

"Nu este o chestiune de bani Este o chestiune de principiu. Ea reflectă sentimentul nostru că [grecii] nu ar trebui recompensaţi pentru finanţele publice laxe. Aceasta e ideea de a fi în zona euro. Trebuie să fii responsabil cu privire la finanţele publice ", declara ministrul finlandez al afacerilor europene, Alexander Stubb pentru Eu Observer. Atena ar trebui să depună într-un cont escrow o sumă de 600 milioane de euro, ca un gaj pentru cazul în care nu va fi în măsură să înapoieze cota parte a ajutorului ce revine Finlandei.

Nu poate da garanţii la toate statele "suspicioase"

Cu spatele la zid, Grecia este gata să accepte. Dar problema este că această linie dură a determinat reacţii şi în alte state membre. Austria, Malta, Olanda, Slovacia şi Slovenia sunt gata să ceară şi ele garanţii, dacă Finlanda le va obţine. Grecia, însă, nu are de unde să garanteze pentru toată lumea.

Chestiunea ameninţă să amâne punerea în aplicare a noul plan de salvare a Greciei, care ar trebui să intre în vigoare la sfârşitul lunii septembrie. La Bruxelles nu se întrevede o soluţie pentru "aranjamentul finlandez". Preşedintele Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Junker, se simte chiar abandonat de către Consiliul European - cu alte cuvinte, statele-membre lasă cartoful fierbinte în mâinile instituţiilor europene.

"Eu şi cu Olli (n.n Olli Rehn, Comisarul pentru piaţă monetară) niciodată nu am fost de acord cu aceste pretenţii din partea Finlandei, dar pe de altă parte am încercat să-i înţelegem. Consiliul s-a mulţumit cu o formulare foarte vagă. Şi apoi I se cere Eurogrupului să soluţioneze această problemă. Nu pot să vă spun cum vom face acest lucru. Negocierile sunt în desfăşurare. Dacă v-aş spune în momentul acesta cum vrem să soluţionăm problema, probabil că această soluţie nu va vedea lumina zilei. Aşa că prefer să mă abţin", a spus Juncker.

Condiţii dăunătoare Europei

Katinka Barysch, analist senior al Centrului pentru Reformă Europeană din Londra, Marea Britanie consideră că atitudinea finlandezilor dăunează Europei, notează Reuters. "O astfel de atitudine, dacă se va materializa și în Germania, poate deveni foarte periculoasă. Singura soluție bună pe care mi-o pot imagina este pur și simplu să uităm de aceasta. Dacă Grecia ar fi fost în stare să ofere garanții pentru toate activele sale sau pentru toate împrumuturile sale, atunci nici nu ar mai ave nevoie de noi," a spus Barysch.

Ministrul de finanțe olandez Jan Kees de Jager a declarat că opțiunea unui acord colateral între Finlanda și Grecia nu ar fi un subiect de pe masa de discuții a întâlnirii de marți de la Berlin, dar a admis că "există posibilitatea ca această întrebare să apară". "Întâlnirea reprezintă doar un schimb de idei și opinii a statelor care au aceeași atitudine în privința crizei datoriilor din zona euro", a spus De Jager.

Finlanda a avertizat că s-ar putea retrage din pachetul de salvare al economiei Greciei dacă cerințele ei vor fi ignorate. Finlanda este bine văzută de agenția de rating S&P, care i-a atribuit calificativul AAA, cel mai bun pe care îl acordă.

Urmează o zi dificilă în Germania

Miercuri, pachetul economic de stabilizare a mondei europene va intra în dezbaterea Parlamentului german. De asemenea, Curtea Constituţională germană este aşteptată să decidă dacă lărgirea prerogativelor Fondului de urgenţă înfiinţat pentru salvarea statelor falimentare (cu posibilitatea cumpărării de eurobonduri şi de recapitalizare a unor bănci) respectă Legea Fundamentală a Republicii.