CRONOLOGIE Miza unor decizii istorice: Va mai exista UE după un an de summituri „cruciale”

Extinderea crizei datoriilor de stat din zona euro ar putea afecta Europa de Est

Acest summit va fi cel mai tensionat din istoria UE. Cele din ultimul an au fost „istorice". De fiecare dată liderii UE au luat decizii „cruciale" şi tot de atâtea ori ele nu au fost suficiente. Unele din cele mai mari economii ale UE au căzut una câte una, lovite de propriile datorii. Situaţia pe pieţele internaţionale s-a complicat, iar posibilităţile UE de a le oferi protecţie, garanţii, împrumuturi au trebuit regândite.

Pe unele din elementele cheie nici acum nu există decizii clare, iar scenariile cele mai sumbre anunţă, în cazul unui eşec al summitului care începe astăzi la Bruxelles, prăbuşirea zonei euro şi a monedei unice. Factura pentru politicieni a venit deja: şase premieri din zona euro au plătit cu funcţiile din cauza crizei datoriilor suverane.

Iată cronologia unui an de summituri istorice:

16 decembrie 2010: Decizii cruciale pentru Grecia, zona euro trebuie stabilizată. A fost decisă o schimbare limitată de tratat. Vezi detalii aici

24 martie 2011: Criza se extinde. După Grecia şi Irlanda a fost lovită Portugalia. Spania apărea ca următoarea victimă.
Principalul scop al summitului UE din primăvară a fost adoptarea un pachet de măsuri pentru a ţine în frâu criza financiară a zonei euro după ce Portugalia, Irlanda şi Spania au dat semnale din cele mai grave.

Printre acestea, suma aferentă Mecanismului European de Stabilitate urmează să fie mărită, de la 250 de miliarde de euro la 440 de miliarde şi urmează a fi semnat un pact de competitivitate economică.

Parlamentul portughez tocmai respinsese bugetul de austeritate, ceea ce a dus la demisia premierului Jose Socrates. Această situaţie a trimis Portugalia la ajutorul internaţional similar celor acordate deja Greciei şi Irlandei. Ca reacţie a votului, rata dobânzii la obligaţiunile emise de Portugalia a atins un nou record, de 7,91%. Analiştii au avertizat atunci: dacă Portugalia pierde accesul la pieţele financiare, atenţia se va îndrepta către Spania, a patra economie a UE, considerată a fi următoare „victimă" a crizei datoriilor suverane, din cauza sistemului bancar slab.

23-24 iunie 2011:  Grecia are nevoie de al doilea pachetul de salvare, investitorii sunt invitaţi să şteargă o parte din datorii, apar primele reguli pentru disciplina bugetară. 

Liderii europeni au fost de acord la summitul din vară că e nevoie să extindă măsurile de coordonare a reformelor economice şi a politicilor de cheltuieli. Ei au aprobat propunerile Comisiei Europene referitoare la măsurile pe care fiecare stat membru trebuie să le ia pentru a stimula creşterea economică, pentru a crea locuri de muncă şi pentru a menţine finanţele publice sub control. 



Guvernele trebuie să ia în considerare aceste recomandări în momentul în care elaborează proiectele de buget şi reformă pentru anul 2012. De asemenea, liderii UE au căzut de acord asupra unor schimbări care să amelioreze eficienţa fondului temporar prin intermediul căruia se acordă ajutor financiar ţărilor din zona euro aflate în dificultate. Acest fond temporar va fi înlocuit în 2013 de unul permanent, în valoare de 500 de miliarde de euro.

Liderii europeni au invitat parlamentul Greciei să adopte acte legislative în domeniul strategiei fiscale şi al privatizării. Reformele aveau să le permită ţărilor din zona euro şi Fondului Monetar Internaţional să ofere mai mult sprijin în baza unui nou pachet de măsuri de salvare.  Liderii ţărilor din zona euro au afirmat că sectorul privat ar trebui să contribuie la constituirea fondurilor suplimentare. 

23 octombrie 2011: Băncile sunt  în pericol, Italia o ia razna, problema Greciei încă nu e rezolvată, Fondul de urgenţă nu e suficient de mare

Provocări: Liderii celor 27 de state membre UE au avut de discutat trei aspecte cruciale pentru viitorul euro şi al UE: datoriile Greciei, recapitalizarea băncilor, mărimea şi modul de folosire al Fondului European de Salvare, aşa numita Facilitate Europeană pentru Stabilitate Financiară (FESF).

Divergenţe: Franţa şi Germania au venit pe poziţii divergente cel puţin în privinţa modului în care banii din FESF ar putea fi folosiţi pentru recapitalizarea băncilor expuse la datoria Greciei. Din acest motiv, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a confirmat organizarea unui extra-summit pentru decizii, tot la Bruxelles, peste trei zile. Liderii din zona euro au pus presiune pe Italia pentru a evita un colaps în „stil grecesc” al acestei ţări din cauza datoriei acestei ţări, a doua ca mărime după Grecia. Înainte de începerea Consiliului European, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au avut o întâlnire privată cu premierul italian Silvio Berlusconi. „Dacă datoria Italiei rămâne la 120% din PIB  nu contează cât de mare va fi zidul de protecţie. Încrederea pieţelor nu va fi câştigată”, a declarat Merkel. 

Concluzii: Italia ar putea deveni a doua Grecie, Atena primeşte tranşa de opt miliarde de euro, iar pentru recapitalizarea băncilor e nevoie de 100 de miliarde de euro, sunt singurele concluzii la care liderii UE ajunseseră la Consiliul European de la Bruxelles din octombrie.

Atunci s-a  vorbit şi despre posibilitatea schimbării tratatului UE pentru a asigura disciplina financiară în zona euro dar şi în restul statelor UE. Şefii a trei instituţii UE aveau să pregătească, pentru summitul de astăzi variantele pentru schimbarea tratatului. Tot atunci Germania a pus o presiune şi mai mare pe disciplina bugetară: convergenţă convergenţă, disciplină economică, dar trebuie şi integrare fiscală.  

26 octombrie – Euro extra summit.  Liderii celor 27 ţări UE se întâlnesc din nou. Cu aceeaşi temă şi temere: soarta euro. Încă nu se înţeleg. Ce decizii erau aşteptate de la extra summitul euro care s-a încheiat la 5 dimineaţa.



1. Recapitalizarea băncilor/ DECIS

Statele membre ale UE au acceptat propunerea Autorităţii Bancare Europene potrivit căreia aproximativ 100 de miliarde de euro (135 miliarde dolari) sunt necesare pentru consolidarea băncilor europene şi protejarea acestora împotriva pierderilor din cauza datoriilor Grecia, precum şi de orice contagiune mai largă. Recapitalizarea băncilor din zona euro aduce temeri în ţările estul Europei îngrijorate că sume importante vor fi retrase de pe pieţe.  Investitorii privaţi vor trebui să găsească în primul rând bani pentru recapitalizare, iar dacă acest lucru se dovedeşte insuficient, guvernele naţionale vor trebui să acorde sprijin. Numai în ultimă instanţă fondul de salvare zona, cunoscut sub numele de Fondul european de stabilitate financiară (FESF), ar urma să fie folosit pentru a ajuta guvernele să sprijine băncile. Recapitalizarea băncilor ar trebui să se producă până în iunie 2012.

2. Guvernanţa economică/ DECIZII PARŢIALE

Liderii zonei euro au convenit asupra unor norme mai stricte pentru păstrarea finanţelor naţionale sub control, inclusiv amenzi pentru cei care încalcă o limită datorie de 60 la sută din produsul intern brut (PIB) şi o limită de deficit bugetar de 3 procente din PIB. Liderii zonei euro au în vedere de asemenea măsuri suplimentare pentru consolidarea convergenţei economice şi disciplinei fiscale, inclusiv modificări de tratat, pentru a permite un drept de intervenţie în bugetele guvernelor naţionale.

3. Fondul european pentru stabilitate financiară/ ÎN NEGOCIERE

Înfiinţat anul trecut şi folosit până în prezent pentru a salva Portugalia şi Irlanda, fondul de 440 miliarde euro se bazează pe garanţii de la toate statele membre din zona euro şi foloseşte capital de pe pieţele internaţionale emiterea de obligaţiuni. Este triplu-A evaluat. Pieţele financiare nu sunt convinse însă că fondul este destul de mare ca să facă faţă problemelor mai adânci ale datoriilor Italiei şi Spaniei. Liderii din zona euro au încercat să vină cu modalităţi de a creşte valoarea fondului fără a aduce garanţii suplimentare faţă de cele pe care guvernele deja le-au făcut. Eşecul unui acord pe această temă avea să genereze şi mai multe îngrijorări în pieţele financiare şi a adus o presiune şi mai mare pe datoriile Spaniei şi Italiei.

4. GRECIA - iertarea de datorii/ ÎN NEGOCIERE

Liderii zonei euro au negociat şi un acord privind un nou pachet de ajutor pentru Grecia, care beneficiază deja de 110 miliarde de euro împrumuturi de la UE şi Fondul Monetar Internaţional. Un al doilea pachet de salvare, iniţial stabilit la 109 miliarde de euro, este probabil să fie mai mare, indică oficialii UE, deşi nu este clar cu cât. Acordul privind un al doilea pachet a fost stabilit la 21 iulie, când s-a convenit de asemenea faptul că din zona privată, creditorii ar renunţa la 21% din datorii oferind Greciei o reducere de 50 de miliarde de eruo până în 2014.  Nu e sufficient astfel că negocierile au mers pe variant ca sectorul privat să accepte o reducere "voluntară" de 50-60 la sută din datorii.