Adevarul.ro

Cât de implicată să fie Banca Centrală Europeană în criza datoriilor suverane. Dar în problema recapitalizării băncilor ori în cea a garanţiilor pentru obligaţiuni? De unde credite sau garanţii pentru Fondul de Salvare în zona euro? Cum şi cât trebuie schimbate tratatele UE? Câtă şi cine vrea să cedeze putere eurocraţilor şi să raporteze bugete Bruxelles-ului? Pieţele financiare şi investitorii aşteaptă răspunsuri la aceste întrebări de la summitul European programat între 8-9 decembrie la Bruxelles.

Săptămâna a început cu câteva avertisemnte fără precedent. Vicepreşedintele Olli Rehn a spus că urmează 10 zile cruciale pentru zone euro

Cancelarul german Angela Merkel a respins varianta potrivit căreia summitul de la Bruxelles, ultimul Consiliu European din acest an, va aduce o soluţie definitivă a crizei din zona euro şi a precizat că e nevoie de „ani de zile" pentru a depăşi problemele monedei unice, scrie EuObserver.

Pe Aceeaşi Temă

Merkel respinge obligaţiunile comune şi susţine înăsprirea cadrului fiscal la nivel european!

Urmează 10 zile de foc pentru UE. Soarta euro, în mâinile politicienilor

Refuzul lui Merkel de a se grăbi cu soluţiile vine după ce mai mulţi analişti au sugerat că întâlnirea de săptămâna viitoare a liderilor UE este ultima şansă pentru politicieni de a obţine un răspuns la criză.

Cu pieţele neîncrezătoare în acţiunile politicienilor Uniunii Europeane "de a cârpi defectele de construcţie ale zonei euro" Banca Centrală Europeană, cu resursele sale teoretic nelimitate, este tot mai des menţionată ca" opţiunea bazooka" ce ar putea pune capăt crizei.

Ce spune BCE: prima dată aplicaţi regulile fiscale

Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene(BCE), a declarat săptămâna aceasta, în Parlamentul European, că operațiunile de cumpărare de obligațiuni ale băncii centrale „pot doar să fie limitate" și că „noua înțelegere fiscală" europeană reprezintă o modalitate mai bună pentru a opri criza datoriilor suverane.

Ce spun eurodeputaţii: unii da, alţii ba

În timp ce Europa se îndreaptă spre recesiune rolul pe care ar trebui sau ar putea să-l joace BCE în criza datoriilor suverane este discutat şi în Parlamentul European. Părerile sunt împărţite între între social democraţi şi populari.

Aşteptările ultimului summit:

La summitul din 8-9 decembrie de la Bruxelles, toţi ochii vor fi aţintiţi către Banca Centrală Europeană. Analiştii se aşteaptă la măsuri extraordinare de sprijin pentru băncile europene, printre care cele mai probabile sunt acordarea de împrumuturi pe o perioadă de până la trei ani. În prezent, cea mai lungă perioadă de rambursare pentru împrumuturile oferite de BCE către bănci este de un an.

Totodată, BCE ar putea anunţa că va accepta o gamă mai largă de garanţii pentru împrumuturi, măsură cerută de la începutul acestei luni de bancherii care nu se mai pot împrumuta pentru că nu mai au garanţiile cerute.

O altă opţiune este o nouă reducere a dobânzii de referinţă, măsură ce va stimula creditarea.

Marea întrebare rămâne însă dacă BCE este sau nu pregătită să cumpere masiv obligaţiuni guvernamentale ale statelor din zona euro pentru a duce în jos costurile de împrumut ale statelor cu probleme din UE (în special pe cele ale Italiei, care depăşesc aproape zilnic câte un nou record).

Din nou, cheia problemei e la Berlin

Unii experţi spun că doar dacă Berlinul este pregătit să pună la bătaie mai multe resurse sau să permită BCE să facă acest lucru, zona euro mai poate fi salvată.

Cancelarul german va trebui să ajungă la o înţelegere dificilă: va cere statelor din zona euro să fie de acord cu mai multă supraveghere centralizată a bugetelor naţionale, sub amenzi şi chiar acţiuni de corecţie, impuse de Curtea Europeană pentru Justiţie. Rămân însă două întrebări: vor accepta liderii europeni una ca asta? Franţa a anunţat déjà că are o problemă cu cedarea suveranităţii. Alte semne mari de întrebare vin din partea Marii Britanii.

Şi iarăşi nu se înţeleg. Dar se întâlnesc luni. Vezi detalii aici

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, dau semnale că nu se înţeleg asupra schimbărilor Tratatului UE, înaintea summitului decisiv din 9 decembrie.

Franţa şi Germania rămân pe poziţii destul de diferite privind schimbarea Tratatului UE. Aceasta în ciuda promisiunii făcute de cancelarul german, Angela Merkel, şi de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, de a veni cu propuneri comune de reformă economică şi bugetară în ţările eurozonei înainte de Summitul UE din 9 decembrie.